Revista presei: Stabilirea de către CSE a criteriilor de individualizare cu privire la persoanele care nu au dreptul de a candida la alegerile locale
Stabilirea de către Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a criteriilor de individualizare cu privire la persoanele care nu au dreptul de a candida la alegerile locale, urmată de amendarea legislației electorale de către Parlament și votarea rezoluției Parlamentului European care cere începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova – sunt subiectele dominante ale mass-mediei naționale. Detalii în revista presei pregătită de Alla Ceapai.
Într-o emisiune la Moldova1, expertul în justiție și drept, Alexandru Bot, a menționat că amendarea legii electorale este o intervenție a parlamentului, mai degrabă, decât o continuare a deciziei Curții Constituționale, care nu a cerut modificarea legislației. Unele criterii de interdicție în alegeri sunt ambigue, a afirmat expertul, dar a precizat că, totuși, fenomenul coruperii politice este nociv pentru democrație. Alexandru Bot consideră că și această lege va fi contestată la Curtea Constituțională, dar observă că există decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) care rămâne valabilă și care stabilește criterii similare de interdicție de a candida, între care statutul de învinuit, bănuit sau inculpat de săvârșirea infracțiunilor care au fost menționate ca argument de Curtea Constituțională la declararea neconstituționalității partidului și excluderea dintr-un scrutin electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării transparente. Amendarea Codului Electoral aprobată de Legislativ nu poate să se refere la circumstanțele din trecut, iată de ce a fost nevoie și de decizia CSE pentru a acoperi acest vid temporal, explică analistul.
ProTV Chișinău îi citează pe constituționaliștii Alexandru Tănase și Alexandru Arseni afirmând că acțiunile partidului de guvernare sunt abuzive și încalcă orice norma juridică. Amendamentele electorale au fost votate în grabă, cu încălcarea procedurilor legale și contravin normelor constituționale, inclusiv principiului prezumției de nevinovăție. Prin metode abuzive nu poate fi creat un stat de drept, chiar dacă cei care comit asemenea abuzuri consideră că scopurile sunt nobile, spune Tănase. Potrivit lui, actuala putere a creat un precedent foarte periculos și că s-a ajuns mult prea departe cu improvizațiile în materie legislativă. Și expertul Alexandru Arseni consideră că amendamentele electorale sunt neconstituționale și notează că adoptarea de legi premeditat îndreptate împotriva anumitor persoane, ignorând prezumția nevinovăției, supremația Constituției și preeminentul dreptului, este o crimă.
Într-un comentariu pentru JurnalTV, analistul politic Anatol Țăranu notează că, amendând legislația electorală, Parlamentul a oferit încă un avantaj pentru membrii fostului Partid Șor să conteste repetat modificările la Curtea Constituțională. Trebuie să vedem în ce măsură aceste amendamente corelează cu normele democratice, inclusiv cu condițiile impuse de Comisia de la Veneția. Dar este evident că are loc o confruntare acerbă între actuala guvernare și forțele care reprezintă tendințele corupționiste în politica moldovenească și această luptă va continua mult timp, spune Țăranu. Expertul în securitate al comunității WatchDog, Andrei Curăraru, consideră că în actualele condiții trebuie să primeze garantarea securității statului, dar nu în detrimentul drepturilor omului. Potrivit lui, un element fundamental este calea de atac care apare în urma deciziei CSE. Expertul amintește că anterior mai multe decizii ale CSE au fost anulate fiind contestate și admite că acest ping-pong va continua.
Unimedia.info inserează comentariul juristului Nicolae Eșanu care observă că felul în care a stabilit CSE principalele criterii de individualizare cu privire la persoanele care nu au dreptul de a candida la alegerile locale din 5 noiembrie e o nouă mostră de analfabetism juridic, pentru că în loc să prevadă interdicția de a candida, s-a prevăzut interdicția de a participa în alegeri, ceea ce înseamnă ca persoanele respective nu au dreptul să participe la alegeri nici măcar în calitate de alegător. El sugerează că eroarea s-a produs din neatenție și că nu s-a dorit interzicerea oricărei forme de participare în alegeri, dovadă fiind celelalte puncte din dispoziția CSE, care se refera exclusiv la posibilitatea de a candida.
Europa Liberă relatează că europarlamentarii votează azi o rezoluție referitoare la parcursul european al Republicii Moldova, în care cer ca ea să înceapă negocierile de aderare la UE chiar anul acesta. În ciorna rezoluției se spune că Republica Moldova a continuat programul ambițios de reforme consolidându-și instituțiile democratice în ciuda efectelor dramatice ale războiului din Ucraina și a eforturilor de destabilizare ale Rusiei. Rezoluția cuprinde numeroase recomandări de continuare și mărire a asistenței europene pentru Republica Moldova. În orașul spaniol Granada, liderii europeni vor avea azi și vineri două summit-uri. Cel puțin la unul se va vorbi despre extindere. Într-o ciornă de declarație finală se spune că „atât UE, cât și viitoarele țări membre” vor trebui să se pregătească pentru extindere, cu accent pe consolidarea statului de drept în țările candidate. Nu sunt menționate termene concrete și nici nume de state.
TV8 îl citează pe eurodeputatul Siegfried Mureșan exprimându-și convingerea că rezoluția privind Republica Moldova va fi susținută cu o largă majoritate de voturi în Parlamentul European. Mureșan precizează că pe lângă solicitarea privind începerea negocierilor de aderare până la sfârșitul anului, rezoluția mai prevede alte cel puțin trei vești bune pentru Republica Moldova, inclusiv liberalizarea completă a schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană, integrarea în piața unică și alocarea unui sprijin de 500 de milioane de euro. Europarlamentarul român mai afirmă că începerea negocierilor reprezintă un semnal clar că Republica Moldova este pe drumul spre UE, doar că până la aderarea propriu-zisă vor mai trece câțiva ani. Atâta timp cât Republica Moldova va rămâne un partener credibil și își va respecta angajamentele, atâta timp cât la Chișinău va continua o guvernare pro-europeană, sunt convins că aderarea va fi una rapidă, afirmă Mureșan.
Editorialistul Ziarului Național, Cazimir Țino, scrie despre independența iluzorie a Republicii Moldova și notează că independența adevărată începe de la aspectele ei de bază: să ai o țară întreagă, să nu ai trupe străine de ocupație pe teritoriul național, să nu permiți autonomii aproape secesioniste sau tendințe separatiste, să nu trebuiască să stai cu mâna întinsă după ajutorul internațional, să fii suficient de atractiv ca stat pentru a-ți ține cetățenii acasă și, mai ales, să realizezi un corect echilibru între drepturi și obligații, între libertăți și constrângeri. Doar rezolvând aceste condiții esențiale, putem vorbi mai apoi de nuanțele, intensitatea și direcțiile de acțiune ale unei independențe din ce în ce mai întărite. Până atunci însă, vom rămâne mărunți chibiți căutând scuze, găsind vini în oricine numai în noi nu, și țesând la nesfârșit teorii conspiraționiste despre străini invidioși care și-au făcut un ideal în viață din a ne ține pe loc. Ca să fim cu adevărat independenți, trebuie mai întâi să ne biruim pe noi înșine, conchide editorialistul.
Zonadesecuritate.md informează despre noua prelungire a autorizațiilor de mediu pentru Uzina Metalurgică din Rîbnița decisă, prin derogare de la legislația națională, de Comisia pentru situații excepționale, în ciuda refuzului Agenției de Mediu care a constat mai multe nereguli. La finele lunii septembrie, Agenția de Mediu a refuzat eliberarea autorizației pentru emisiile de poluanți în atmosferă motivând că Uzina nu a putut prezenta actul permisiv ce confirmă că datele privind emisiile de poluanți, concentrația și volumul sunt veridice și autorizate. Din motive similare, Agenția a refuzat să elibereze și autorizația pentru gestionarea deșeurilor. Prin dispoziția de miercuri, CSE a obligat Agenția de Mediu să elibereze, timp de o zi lucrătoare, cele două autorizații de mediu. Uzina este una dintre cele mai importante surse de venit ce asigură existența regimului de la Tiraspol.
Nordnews.md din Bălți publică o investigație despre cum, la finalul celui de-al doilea mandat, primarul satului Pelinia, raionul Drochia, Titus Sărăteanu, vrea să devină un producător de energie verde. Familia alesului local a intrat în posesia unui teren pe care va fi construit un parc fotovoltaic. Tranzacția nu s-a făcut direct, ci prin intermediul unei companii proaspăt fondată de fiii primarului și administrată de soția acestuia. Rapiditatea cu care terenul a fost dat în arendă, dar și cronologia evenimentelor de vânzare a bunului imobil ridică semne de întrebare, spune directoare executivă a Transparency International (TI) Moldova, Lilia Zaharia, care admite că între primar și câștigătorul licitației ar fi existat o înțelegere prealabilă așa încât edilul să evite un eventual conflict de interese. Edilul a făcut pe niznaiul fiind întrebat dacă este adevărat că terenul a ajuns într-un final să fie gestionat de compania familiei sale, iar soția primarului, care gestionează firma, a refuzat să ofere comentarii. Analizând veniturile soților Sărăteanu, jurnaliștii constată că pentru amenajarea unui parc fotovoltaic, costul căruia se cifrează la 15 milioane de lei, aceștia ar avea nevoie de 59 de ani, perioadă în care ar trebui să adune toate salariile pe care le ridică în prezent.
