Revista presei internaționale: Reuniunea liderilor europeni în orașul spaniol Granada; Evoluția războiului ruso-ucrainean
Presa internațională își focalizează atenția asupra reuniunii de două zile a liderilor europeni care începe azi în orașul spaniol Granada. Publicațiile comentează în special soluțiile de extindere a blocului comunitar – principala temă a Summit-urilor succesive ale Comunității Politice Europene și Consiliului European. În același timp, evoluția războiului ruso-ucrainean continuă să fie unul dintre subiectele predilecte ale principalelor ziare occidentale răsfoite de Lidia Petrenco.
Înaintea reuniunii de la Granada a liderilor europeni, Financial Times publică date extrase dintr-un document intern al Uniunii Europene în care sunt estimate costurile ce ar urma să fie suportate de statele membre dacă ar adera încă nouă state: Ucraina, Republica Moldova, Georgia și șase țări din Balcanii de Vest. Bugetul prevăzut pentru acestea, pentru o perioadă de șapte ani, ar fi de aproape 260 de miliarde de euro, scrie Financial Times. Potrivit estimărilor interne ale bugetului comun multianual al Uniunii Europene, 70 la sută din această sumă i-ar reveni Ucrainei. Calculele extrase din același document arată că „bugetul actual al Uniunii, cu 9 noi state membre, ar crește cu 21%, ajungând la 1.470 de miliarde de euro. Asta echivalează cu aproximativ 1,4% din venitul național brut al celor 36 de țări”, citează din document Financial Times. „Extinderea Uniunii Europene ar putea duce la o creștere semnificativă a contribuțiilor bugetare nete din partea statelor mai bogate, precum Germania, Franța sau Olanda. Ceea ce înseamnă că ar fi necesare perioade de tranziție și măsuri de salvgardare”, se mai spune în documentul citat de Financial Times.
„Aplicând normele actuale unei Uniuni Europene extinse, Ucraina ar mai beneficia de 96,5 miliarde de euro din partea politicii agricole comune pe o perioadă de șapte ani. Aceste costuri ar forța guvernele naționale ale actualului bloc comunitar să micșoreze cu 20% subvențiile agricole prevăzute pentru propriii fermieri”, arată datele studiului preluate de Financial Times. Mai mult, Ucraina ar fi eligibilă și pentru plăți în valoare de 61 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale Uniunii Europene, prevăzute pentru dezvoltarea infrastructurii în statele membre mai sărace. Dacă această sumă ar fi acordată Ucrainei, atunci Estonia, Lituania, Cehia, Slovenia, Cipru și Malta nu ar amai putea accesa fondurile de coeziune, arată studiul la care face trimitere Financial Times.
Studiul apare în ajunul summit-ului Consiliului European de vineri, 6 octombrie, care ar urma să aibă ca punct de plecare raportul întocmit de un grup de 12 experți însărcinați de guvernele Franței și Germaniei. Mai multe publicații internaționale amintesc că raportul propune reforme radicale în perspectiva extinderii, pentru a raționaliza structura Uniunii Europene, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea veto-urilor naționale. Alte reforme sugerate sunt creșterea bugetului comunitar, dependența strictă a plăților din bugetul Uniunii de respectarea normelor statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul celui unanim în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE. Documentul propune, de altfel, o Europă cu patru viteze – nucleul, Uniunea Europeană însăși, membrii asociați (care au acces la piața unică) și Comunitatea Politică Europeană.
Mai multe publicații internaționale dedică spațiu scenariilor legate de evoluția războiului ruso-ucrainean, mai ales pe fondul disputelor de pe scena politică din Occident.
„Câștigătorul alegerilor parlamentare din Slovacia, Robert Fico, care a promis că nu va mai livra muniție Ucrainei, nu a ajuns încă prim-ministru, dar președintele Zuzana Caputova se opune deja acordării unui nou pachet de ajutoare militare ucrainenilor” scrie publicația slovacă Dennik N. Caputova, care a susținut cu ardoare Ucraina pe tot parcursul războiului, și-a explicat poziția prin necesitatea de a respecta rezultatele alegerilor.
Potrivit lui Dennik N, Ministerul Apărării din Slovacia ia în considerare posibilitatea de a transfera un alt pachet de asistență militară Ucrainei, care ar putea fi durnzat sub conducerea actualului guvern „tehnic” al lui Ludovit Odor, dar Caputova este împotrivă.
În opinia ei, într-o situație în care partidul SMER al lui Fico și câteva alte partide mici, care se opun sprijinului militar pentru Ucraina, au primit majoritatea voturilor la alegeri, transferul pachetului în perioada dintre alegeri și formarea unui nou guvern ar crea un precedent periculos. Dennik precizează că în Slovacia președintele este o figură simbolică și nu poate da ordine guvernului. ”Imediat după alegeri, Zuzana Čaputová l-a instruit pe Robert Fico, în calitate de lider al partidului câștigător, să formeze un guvern. El are două săptămâni pentru a negocia o coaliție cu alte partide.
În același timp, liderul partidului HLAS, fostul aliat al lui Fico, Peter Pellegrini, nu exclude ca, dacă aceste negocieri eșuează, el ar putea intra într-o coaliție cu liberalii pro-europeni. Partidul lui Pellegrini a ocupat locul trei, iar poziția sa în formarea guvernului va fi decisivă” notează publicația slovacă Dennik N.
Orice pauză în procesul de înarmare a Ucrainei ar ajuta Rusia să înghețe conflictul și să-și refacă forțele pentru a-și relua atacurile. Președintele Volodymyr Zelenskyy a transmis acest avertisment într-un interviu oferit canalului italian Sky TG24, semnalând că acum Rusia e mult mai slabă decât la începutul invaziei. Zelenskyy s-a arătat încrezător că partenerii occidentali vor continua să acorde sprijin militar și financiar Kievului și a promis că Ucraina va face totul pentru a nu pierde susținerea lor.
Sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina va depinde în mare măsură de succesorul republicanului McCarthy demis din funcția de președinte al Camerei Reprezentanților, estimează Reuters. Agenția de presă notează că unii dintre posibilii succesori ai lui McCarthy susțin ferm continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, dar alții se opun cu vehemență. Cei din urmă reprezintă aripa radicală a Partidului Republican. E grupul care a forțat demisia republicanului McCarthy pentru că nu a susținut blocarea finanțării guvernului. Acum apar semne că aripa radicală a republicanilor ar putea susține candidatura fostului președintele american Donald Trump la șefia Camerei Reprezentanților, scrie Reuters precizând că acesta ar fi un scenariu sumbru pentru Ucraina.
Majoritatea americanilor susțin ajutorul acordat Ucrainei, însă între politicieni se adâncesc diviziunile, scrie Washington Post. Ziarul citează date ale unui studiu publicat de Consiliul pentru Afaceri Globale din Chicago care arată că 63% dintre adulții din Statele Unite susțin furnizarea de armament guvernului ucrainean. Numărul acestora a scăzut cu doar doi la sută față de luna noiembrie a anului trecut, indică sondajul. În același timp, în rândul republicanilor, sprijinul pentru Ucraina este acum de 50 la sută, în scădere cu 18 puncte procentuale față de iulie 2022. În același timp, sprijinul pentru Ucraina în rândul democraților practic s-a menținut sub 80 la sută.
Și în fine, publicația Politico face dezvăluiri șocante despre mișcările politice din culise, produse înaintea ofensivei militare a Azerbaidjanului în Karabakh. Potrivit ziarului american, înalți oficiali din Statele Unite și Uniunea Europeană s-au întâlnit în secret cu omologii lor ruși cu doar câteva zile înainte ofensiva azeră. Surse diplomatice citate de Politico, spun că demnitarii occidentali și cei ruși au discutat de urgență depășirea impasului din regiune. Politico scrie că întâlnirea a avut loc pe 17 septembrie la Istanbul marcând un contact rar între Moscova și Occident după invazia rusă în Ucraina. Scopul întâlnirii, după cum menționează sursele publicației americane, a fost de a face presiuni asupra Azerbaidjanului pentru a pune capăt blocadei de nouă luni a Karabakhului și a permite convoaielor de ajutor umanitar din Armenia să ajungă în regiunea separatistă.
