Revista presei internaționale: Declarațiile liderilor europeni reuniți la Granada la Summit-urile CPE și Consiliului European
Presa internațională scoate azi în evidență declarațiile liderilor europeni reuniți la Granada la summit-urile Comunității Politice Europene (CPE) și Consiliului European. Lidia Petrenco a urmărit ce scriu cele mai importante publicații internaționale și vine cu detalii.
Politico scoate în evidență mesajele liderilor europeni transmise Statelor Unite după ce republicanii din Congres au blocat un ajutor financiar substanțial destinat Ucrainei. Sosind la Granada pentru a participa la reuniunea Comunității Politice Europene, șeful diplomației UE Josep Borrell a punctat că Europa nu va fi în stare să ducă singură întreaga povară a sprijinului pentru Ucraina, notează Politico. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un ton similar, scrie publicația. Blocul comunitar intenționează să aprobe un sprijin de 50 miliarde de euro pentru Ucraina în următoarele luni, dar ajutorul Washingtonului rămâne crucial, a declarat președintele Comisiei Europene citat de publicația americană. După aproape 600 de zile de război, Ucraina se confruntă cu probleme financiare serioase, scrie Politico amintind că ajutorul promis de Statele Unite întârzie și în același timp, rămâne incertă data exactă la care va fi livrat următorul pachet financiar financiar substanțial din partea Europei. Sprijinul politic pentru aprobarea unui pachet de 50 de miliarde de euro este unul puternic, doar că Ungaria ar putea încerca să întârzie din nou adoptarea sa, folosindu-și dreptul de veto, scrie Politico.
Aceeași publicație scrie că „Statele Unite caută opțiuni alternative pentru finanțarea asistenței militare pentru Ucraina, pe fondul tulburărilor din Camera Reprezentanților. Administrația președintelui Joe Biden ia în considerare utilizarea unui program de grant al Departamentului de Stat în acest scop. Biden a făcut aluzie la această posibilitate pe 4 octombrie, când a spus că „există o altă modalitate prin care se poate găsi finanțare pentru asta”.
Unul dintre oficialii de la Casa Albă citați de Politico spune că afirmațiile lui Badien se referă la „împuternicirile de finanțare existente” acordate anterior administrației de către Congres, care permit oferirea sprijinului suplimentar pentru Ucraina „pentru o perioadă mai îndelungată în cazul în care Congresul nu acționează”. Statele Unite au în vedere, în special, utilizarea finanțării militare străine. Acesta este un program care oferă granturi sau împrumuturi pentru a ajuta țările partenere să achiziționeze arme și echipamente de apărare. Este condus de Departamentul de Stat al SUA. Cu toate acestea, chiar dacă America își folosește puterile financiare pentru a cumpăra arme, Congresul ar trebui să aprobe fonduri suplimentare pentru a ajuta Ucraina.
„Există o altă opțiune - administrația Biden ar putea cere Congresului să redirecționeze finanțarea de la bugetul Pentagonului pentru a sprijini Ucraina. Această opinie a fost exprimată de un reprezentant oficial al departamentului american de apărare. Cu toate acestea, SUA vor putea merge pe această cale doar cu permisiunea legiuitorilor. În același timp, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder a subliniat că nu există încă o decizie privind soluția pe care o va alege în cele din urmă departamentul american de stat”, scrie Politico.
Casa Albă nu mai caută aprobarea unei cereri de finanțare suplimentară de 24 de miliarde de dolari pentru a sprijini Ucraina, transmite Washington Post. „Pe fondul instabilității din Camera Reprezentanților SUA, după demisia președintelui Kevin McCarthy, administrația Biden spune că acum are suficientă autoritate financiară pentru a satisface nevoile imediate ale Ucrainei pe câmpul de luptă, dar nu este clar pentru cât timp. Se observă că înlăturarea lui McCarthy a suspendat toată activitatea legislativă a Camerei Reprezentanților până când va fi ales un nou președintele al acesteia”, scrie Washington Post. Potrivit publicației americane, Casa Albă nu a decis deocamdată asupra noului mod de abordare a creșterii finanțării pentru asistența ce urmează să fie oferită Ucrainei. În multe privințe, această strategie va depinde de cine devine următorul Președinte al Camerei, conchide Washington Post.
Țările Uniunii Europene încearcă să depășească impasul legat de reforma pieței energiei electrice, titrează Euroactiv. Potrivit publicației, reforma întârzie de patru luni din cauza unor negocieri complicate pe tema limitării creșterii prețurilor la energia electrică provocate de războiul din Ucraina. Vor fi necesare mai multe discuții înainte ca țările Uniunii Europene să poată conveni asupra poziției lor comune înaintea unor negocieri decisive cu Parlamentul European pentru finalizarea legii, subliniază Euroactiv.
În Armenia se adâncește criza refugiaților, care provoacă o criză politică, transmite Euronews. Prim-ministrul Nikol Pashinyan e nevoit să adăpostească refugiații armeni din Nagorno-Karabach, atenuând în același timp riscurile agresiunii azere împotriva teritoriului suveran armean. Puțini refugiați îl susțin pe Nikol Pashinyan, notează Euronews precizând că etnicii armeni din Karabach sunt profund nemulțumiți de lipsa de reacție militară a Erevanului și Moscovei la ofensiva armatei azere care a forțat regimul separatist să cedeze controlul asupra regiunii după mai bine de trei decenii.
Și în fine, laureatul din acest an al Premiului Nobel pentru fizică, omul de știință Ferenc Kraus din Ungaria, va dona banii primiți de la Comitetul Nobel pentru a ajuta Ucraina, relatează publicația maghiară Portfolio. Premiul Nobel pentru Fizică de anul acesta valorează aproape un milion de dolari, dar din moment ce au fost trei câștigători, această sumă a fost împărțită între ei, precizează publicația. Se pare că Ferenc Kraus donează partea sa din premiu inițiativei internaționale Science4People, care reconstruiește școli în Ucraina, scrie Portfolio. Publicația notează că de la începutul războiului pe scară largă din Ucraina, peste 1.300 de școli au fost complet distruse.
