„In vino veritas”. Totul despre soiurile autohtone de struguri și vin. Interviu cu Gheorghe Nicolaescu, doctor în viticultură
Fetească Albă, Feteasca Neagră, Feteasca Regală sau Rara Neagră, Legenda, Floricica, Viorica, sunt doar câteva denumiri de struguri ce cresc pe această palmă de pământ. Ungurii spun că Feteasca este un soi, ce le aparține, românii de peste Prut își pot adjudeca acest soi de struguri, cu același succes, deoarece podgoriile de Fetească se întâlnesc peste tot în România și, venim și noi, la această masă de discuții și cerem un loc. Spunem că vinul este o legendă vie a Moldovei, atunci, să începem prin a-l cunoaște.
În catalogul soiurilor de plante a Republicii Moldova sunt înregistrate peste 100 de soiuri de diferite origini. Atât soiuri obținute în afara țării, cât și soiuri locale, susține doctorul în viticultură, Gheorghe Nicolaescu.
„Interesul nostru, al moldovenilor, este să avem ale noastre soiuri și să le putem promova, să le putem distribui pe piața internațională și să concurăm cu alte soiuri clasice din alte regiuni. Pe lângă aceste soiuri mai sunt o gamă de clone ale soiurilor nobile, ale soiurilor clasice și un șir de soiuri pentru încercare în condiții de producție”.
Dar care sunt acele soiuri locale, soiuri autentice, create în spațiul în care locuim, l-am întrebat pe Gheorghe Nicolaescu, doctor în viticultură.
„Dintre soiurile autohtone se evidențiază cele din gama Fetească – Fetească Albă, Feteasca Neagră, Feteasca Regală și Rara Neagră, dar avem și soiuri creații noi moldovenești, obținute de către savanții moldoveni, ca Legenda, Floricica, Viorica, Negru de Ialoveni, soiuri care se încadrează în condițiile pedoclimatice ale Republicii Moldova și din care se obțin și produse vinicole calitative”.
Cu cele peste 148 mii de hectare de plantații viticole, Republica Moldova ocupă întâietatea mondială la densitatea acestora din totalul terenurilor agricole, iar fiecare sticlă de vin moldovenesc cumpărată, generează direct sau indirect, venituri pentru fiecare al patrulea om apt de muncă din țara noastă, declară Gheorghe Nicolaescu, doctor în viticultură.
„Suprafața acoperită cu soiul Feteasca Albă, pe teritoriul Republicii Moldova este de 747 hectare, cele mai multe hectare se găsesc la Hâncești; Fetească Neagră – 388 de hectare, e cea mai răspândită în UTA Găgăuzia; Feteasca Regală – 368 hectare, la Cahul sunt cele mai multe plantații și Rara Neagră, aproape 190 de hectare, dintre care cele mai multe, la fel, în raionul Cahul”
Poama Fetei Neagră, Păsărească Neagră, Coada Rândunicii - sunt câteva denumiri populare ale soiului de struguri Feteasca Neagra …Interesante denumiri, recunoaște doctorul în viticultură.
„Așa erau botezați acești struguri în trecut. Sunt struguri mijlocii spre mari, cu boabele mijlocii, sferice și așezate dens, au pielița violaceu închis, intens pruinată. Feteasca Neagră ajunge la maturitate puțin înainte de Merlot, în general după data de 10 septembrie, având o perioadă de vegetație de aproximativ 160-170 de zile. Acest soi acumulează ușor cantități importante de zahăr de 230-240 grame per litru și are o aciditate bună”
Există denumiri populare și pentru Feteasca Albă, o mai numim Leanka, Poama Fetei, Păsărească Albă, Mädchentraube, spune Gheorghe Nicolaescu, doctor în viticultură.
„Este un soi cultivat înainte de apariția filoxerei la noi în țară. A apărut ca variație clonală din soiul Fetească Neagră în spațiul din zona Moldovei istorice, iar astăzi se cultivă în majoritatea regiunilor din România, Republica Moldova și Ungaria”.
Ca și restul Europei, industria vinului din Republica Moldova a suferit în urma atacului de phylloxera pe la finele sec. XIX. Spre an. 1906 plantațiile de vie și-au revenit, drept urmare a folosirii abundente a materialului de plantație altoit.
„În perioada phyloxerei, o boala a vitei de vie, mai numiă și „făinarea”, apărută în jurul anilor 1990, viile de șes din luncile râurilor Nistru și Prut, au avut de suferit. Mai devastator s-a dovedit a fi alt patogen al viței de vie – mildiul (mana viței de vie), care a apărut pentru prima data în localitatea Leova în anul 1884 și, mai apoi, în județul Orhei. Ambele boli, în special mana, erau foarte devastatoare, dar în curând împotriva lor au fost găsite metode eficiente de luptă”.
Pentru depășirea crizei au fost posibile două căi: trecerea la viticultura altoită și la hibrizii direct producători. La sudul republicii, în regiunea Cahul, oamenii, cultivă pe lângă case și astăzi, un soi de struguri, denumit „Zaibel”, un hibrid, ce provine de la numele unui selecționer francez.
„Atunci când în Europa și, în special, în Franța, au fost distruse plantațiile de viță de vie de filoxera, selecționerii francezi au lucrat intens, pentru a obține soiuri de hibrizi rezistenți la boli. Ulterior, aceștia au ajuns și pe teritoriul dintre Prut și Nistru. Dar acest soi de viță de vie nu este recomandat pentru cultură, deoarece compoziția chimică a boabelor și a vinului are un nivel ridicat de dighicloride”.
Acum să încheiem cu ultimul, dar nu și cel din urmă soi – Rara Neagră. Apare o întrebare simplă, de ce Rară Neagră? Primul lucru la care ne gândim e că fie e foarte rar întâlnit soiul, fie bobițele pe strugure sunt puține. Primim răspuns din partea domnului Gheorghe Nicolaescu, doctor în viticultură.
„Printre sinonimele soiului se întâlnește așa denumire ca Poama rară, deci este un adevăr în asta. Mai este numită Băbească Neagră, Serexia. În total soiul Rara Neagră este cunoscut sub aproximativ 80 de nume diferite, în mai multe zone ale lumii. Se consideră că locul de baștină al acestui soi tradițional românesc, descendent direct din via sălbatică, sunt podgoriile Nicorești, județul Galați. Din această regiune, soiul a migrat către cele patru puncte cardinale, stabilindu-se în plantație în sudul Moldovei și în Vrancea”.
În Republica Moldova anual se recoltează circa 600 mii tone de struguri, inclusiv 100 mii tone de soiuri de masă. La întreprinderile vinicole sunt procesate 220-280 mii tone de soiuri tehnice. Având un sistem de indicații geografice protejate (IGP) bazat pe modelul UE, care acoperă cele patru zone vitivinicole: Valul lui Traian, Ștefan Vodă, Codru și Divin, Republica Moldova a făcut progrese în îmbunătățirea calității vinurilor.
Dovadă a acestui fapt sunt medaliile câștigate la concursuri internaționale prestigioase ca: Decanter World Wine Awards, Mundus Vini, Concours Mondial du Bruxelles, International Wine Challenge, etc.
Autor: Veronica Scorpan
