Revista presei internaționale: Evoluția ultimelor evenimente din Orientul Mijlociu
Presa internațională își focalizează din nou atenția asupra ultimelor evoluții din Orientul Mijlociu, unde armata Israelului continuă să atace forțele Hamas ca răspuns la ofensiva acestora de sâmbătă. Ce va urma după anunțul guvernului de la Tel Aviv de a lupta până la distrugerea completă a grupării Hamas care controlează Fâșia Gaza? Este una dintre principalele întrebări la caută răspuns publicațiile internaționale, răsfoite de Lidia Petrenco.
Armata israeliană a recâștigat controlul asupra graniței cu Fâșia Gaza, după ce teroriștii Hamas au aruncat în aer secțiuni ale gardului de graniță într-un atac declanșat sâmbătă dimineață, relatează The Times of Israel.
„În ultimele 24 de ore, niciun terorist nu a pătruns în Israel din Fâșia Gaza”, a declarat într-o conversație telefonică cu reporterii publicației amiralul Daniel Hagari, purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare ale Israelului. Potrivit lui Hagari, un număr mic de teroriști se mai ascund în Israel.
„Armata israeliană a mai raportat că în timpul nopții de luni spre marți a lovit peste 200 de ținte militare ale grupării Hamas din Fâșia Gaza, între care depozite de arme și locații de unde erau lansate rachete spre teritoriul Israelului”, scrie The Times of Israel.
După ce a ucis sute de cetățeni ai Israelului, gruparea palestiniană Hamas este gata să discute despre un posibil armistițiu. Într-un interviu pentru Aljazeera, Moussa Abu Marzouk - un înalt oficial Hamas – a declarat că gruparea sa este deschisă pentru „orice dialog politic” deoarece și-a „atins obiectivele”.
Această deschidere către discuții e completată însă de amenințările purtătorului de cuvânt al Hamas. Abu Ubaydah a declarat citat de The Times of Israel că Hamas va răspunde oricărui atac asupra Fâșiei Gaza cu execuția ostaticilor civili capturați în timpul ofensivei din 7 octombrie asupra Israelului. El a promis că execuțiile vor fi filmate, iar imaginilie – publicate pe internet.
The Times of Israel citează oficiali de rang de la Tel Aviv, potrivit cărora Israelul nu va accepta șantajul și va continua să lovească ținte ale Hamas din Fâșia Gaza chiar dacă asta ar putea reprezenta o amenințare pentru ostaticii ținuți acolo. Aceleași surse spun însă că nu vor fi atacate locațiile unde s-ar putea afla cetățenii săi capturați de Hamas.
Presa din Israel a transmis că atacurile asupra Gazei încetaseră aseară, după trei zile de bombardamente intense. Însă în jurul orei 3.00 dimineață, din sudul Israelului, erau raportate noi explozii și zgomote puternice, ceea ce potrivit publicațiilor internaționale, ar putea însemna că forțele israeliene își continuă atacurile asupa Fâșiei Gaza.
Această ipoteză pare să confirme promisiunea prim-ministrului Benjamin Netanyahu, care a declarat că Israelul abia a început să atace Hamas-ul și că lupta va continua până la distrugerea acestei grupări. Însuși Netanyahu e supus criticilor mai multor publicații internaționale.
„Benjamin Netanyahu trebuie să plece”, titrează The Guardian. Potrivit publicației, în plin război, actualul premier nu poate decât să înrăutățească lucrurile. Ziarul scrie că Netanyahu, mai mult decât oricare alt lider politic, a divizat Israelul de Palestina și este responsabil pentru tensiunile și furia care au precedat această catastrofă îngrozitoare. În mod dezastruos, israelienii și palestinienii sunt din nou în război, notează The Guardian. ”Cu toate acestea, prima datorie a lui Netanyahu a fost să-l prevină, dar a eșuat lamentabil luând în calcul numărul de morți fără precedent în rândul civililor. A promis securitate, dar a creat o mare de lacrimi. Dacă i-a mai rămas vreun pic de integritate, de rușine, nu ar trebui să aștepte inevitabilele anchete. Ar trebui să demisioneze imediat”, scrie The Guardian.
De ce i-a luat Israelului atât de mult timp să facă față atacului Hamas din Gaza? - se întreabă jurnaliștii de la BBC. „Armata a eșuat complet ca forță de reacție rapidă, arătând că unele dintre comunitățile atacate au fost nevoite să se bazeze pe propriile forțe de protecție civilă în timp ce așteptau sosirea armatei. În cele din urmă, a fost nevoie de două zile întregi de la începutul incursiunilor pentru a elimina în sfârșit luptătorii Hamas de pe teritoriul israelian”, menționează BBC.
Explicațiile privind această reacție întârziată nu vor apărea curând, sunt de părere jurnaliștii de la BBC, care constată că surpriza, amploarea și viteza atacului Hamas au copleșit forțele de apărare israeliene prinse nepregătite pentru a face față situației. BBC atrage atenția că în afara intervenției întârziate a armatei, nici serviciile de informații israeliene nu au reușit să deconspire planul de atac al Hamas.
„Gruparea Hamas pare să fi aplicat un plan de înșelăciune pe termen lung pentru a da impresia că nu este capabilă sau că nu vrea să lanseze un atac ambițios. Hamas a luat și ăsuri sporite de securitate practicat o bună securitate operațională, blocând probabil comunicațiile electronice. Hamas s-a bazat apoi pe amploarea și viteza fără precedent a atacurilor sale.
O asemenea gamă complexă de acțiuni ar putea fi provocat haos în centrele de comandă și de control ale Israelului, într-o dimineață liniștită de sâmbătă în care era marcată și o sărbătoare religioasă. Forțele de securitate și de apărare israeliene s-au concentrat în ultimele luni mai mult pe Cisiordania decât pe Gaza. Și Hamas putea să fi contat pe diviziunile din societatea israeliană cu privire la politicile prim-ministrului Benjamin Netanyahu de a distrage și mai mult atenția de la rolul instituțiilor de securitate. Capacitățile armatei și ale serviciilor de informații ale Israelului au fost mult timp evaluate drept cele mai bune din Orientul Mijlociu și dintre cele mai bune din lume. Totuși, se pare că aceste instituții ale Israelului au subestimat abilitățile adversarilor lor, conchide BBC.
„Netanyahu atrage SUA în război cu Iranul”, scrie într-un alt articol Aljazeera. Potrivit publicației, ”obsesia persistentă a prim-ministrului israelian pentru Republica Islamică poate atrage în cele din urmă Statele Unite într-un alt război regional dezastruos. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și-a petrecut ultimele trei decenii trăgând semnale de alarmă cu privire la programul nuclear al Iranului și amenințănd cu nenumărate ocazii că va ataca țara. Cel mai recent, în septembrie, el a spus într-un discurs adresat Adunării Generale a Națiunilor Unite că Teheranul trebuie să se confrunte cu o „amenințare nucleară credibilă” înainte ca biroul său să corecteze înregistrarea în „amenințare militară credibilă”.
După atacul Hamas din 7 octombrie, Netanyahu ar putea, în sfârșit, să reacționeze la amenințările sale. Scenele îngrozitoare din sudul Israelului i-au oferit premierului israelian pretextul și sprijinul internațional necesar pentru un răspuns mai larg. Netanyahu are o miză politică, dar și una personală în toate acestea. În primul rând, un conflict regional prelungit ar bloca sau cel puțin ar amâna orice răspundere oficială pentru eșecul complet de a preveni atacul Hamas. În al doilea rând, același conflict prelungit ar amâna la nesfârșit examinarea dosarelor în care premierul israelian este acuzat de acte de corupție. Peste noapte, Netanyahu s-a transformat dintr-un prim-ministru eșuat într-un lider de război, partidele de opoziție alăturându-se unui guvern de unitate națională”, scrie Aljazeera.
