Revista presei: Demisia directorului Centrului Național Anticorupție; Revenirea moldovenilor din Israel
Demisia directorului Centrului Național Anticorupție, aplicarea interdicțiilor individuale a dreptului de a fi ales și revenirea moldovenilor din Israel – sunt câteva dintre subiectele presei naționale, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Radio Chișinău publică comentariul analistului politic Ion Tăbârță despre demisia directorului Centrului Național Anticorupție, Iulian Rusu, anunțată de președintele Parlamentului, Igor Grosu. Este o demisie sau o demitere surprinzătoare, care scoate în evidență un anumit eșec al actualului partid de guvernământ, consideră Ion Tăbârță. El admite că demisia ar fi legată de lipsa rezultatelor în combaterea corupției mari, dar amintește, în context, și despre recentele disensiuni dintre CNA și Procuratura Anticorupție. Orice ar sta în spatele acestei demisii, ea nu servește cauzei reformei justiției din Republica Moldova care reprezintă cel mai important angajament al partidului de guvernământ în procesul de europenizare al țării, conchide analistul. Anunțând pe Facebook demisia șefului CNA, președintele Parlamentului Igor Grosu a precizat că va fi propus un nou candidat pentru această funcție și că așteptările de la CNA sunt foarte clare: creșterea vitezei cu care sunt investigate actele de corupție; stoparea fluxurilor financiare ilegale, accelerarea reformării CNA și curățării instituției de practici și personaje nocive.
TV8 îl citează pe deputatul socialist Grigore Novac declarând că demisia șefului CNA, Iulian Rusu, ar fi rezultatul unei lupte între clanuri, iar plecarea acestuia din funcție are un singur scop - de a propulsa în fotoliul o persoană docilă guvernării. De cealaltă parte, deputatul PAS Radu Marian respinge aceste acuzații și dă asigurări că CNA și Procuratura Anticorupție (PA) au o colaborare bună, dar, totuși, admite că este loc de mai bine. Anumite investigații pot fi accelerate, iar curățarea justiției continuă într-un ritm mai rapid, spune Radu Marian și precizează că reforma justiției nu poate fi dusă la capăt în doi ani.
Într-un interviu la Europa Liberă, președinta CEC, Angelica Caraman, spune că din cele 102 persoane care au fost incluse în lista de restricții individualizate, doar 18 se regăsesc și pe listele de candidați în alegeri, urmând să fie înregistrate sau să le fie respinsă înregistrarea, în cazul în care nu vor prezenta actele la dosar. Ea precizează că funcționarii electorali le-au dat timp suplimentar persoanelor de pe lista de interdicții ca să prezinte probe că s-au disociat de Partidul Șor înainte ca acesta să fie declarat neconstituțional și că nu au participat la finanțarea ilegală a partidului sau la coruperea alegătorilor. În acest moment, nu avem vreo cerere depusă la care să fie anexate aceste dovezi, afirmă Caraman. Președinta CEC a refuzat să răspundă dacă introducerea în Codul Electoral a interdicțiilor de a candida, cu puțin timp înainte de alegeri, ar însemna o schimbare a regulilor de joc în timpul jocului. În același timp, Caraman recunoaște că Parlamentul a modificat Codul Electoral atât de repede încât CEC nu a reușit să dea un aviz, așa cum prevede legea.
Într-un interviu la Vocea Basarabiei, analistul politic al fundației Jamestown din Washington, Vladimir Socor, admite că Republica Moldova poate să adere la Uniunea Europeană fără regiunea transnistreană, dar spune că o asemenea decizie necesită aprobarea unanimă a statelor europene, care nu pare probabilă. Potrivit analistului perspectiva soluționării problemei transnistrene nu este apropiată. El se arată sceptic față de ideea că războiul Rusiei din Ucraina ar fi creat o fereastră de oportunitate pentru Republica Moldova să rezolve problema Transnistriei repede, în mod favorabil. Dimpotrivă, procesul de soluționare trebuie încetinit, spune Socor. El atenționează că o încercare de a reintegra Transnistria în situația actuală ar putea avea urmări fatale pentru Republica Moldova, care nu este pregătită la etapa actuală să absoarbe, să integreze regiunea transnistreană.
Realitatea.md informează că ministrul Energiei, Victor Parlicov, a recunoscut că fostul șef al companiei ucrainene de stat, Naftogaz, Andriy Kobolyev, cercetat penal în Ucraina pentru că și-ar fi achitat bonusuri de peste 6 milioane de dolari, consultă autoritățile moldovenești în sectorul gazelor, inclusiv în procesele legate de separarea operatorilor de transport de furnizorii gazelor, auditul pretinsei datorii a Moldovagaz și relația cu Gazprom, dar și facilitarea tranzitului gazelor prin Republica Moldova spre depozitele subterane din Ucraina. Ministrul a subliniat că Kobolyev nu este angajat sau plătit pentru serviciile sale, iar deciziile finale sunt luate de autoritățile Republicii Moldova. La o ședință de judecată, în care se examina prelungirea măsurii preventive pe numele său, Kobolyev a spus că o cnsiliază pe președinta Republicii Moldova Maia Sandu. Președinția a negat că fostul manager Naftogaz i-a fost consilier Maiei Sandu, dar a confirmat că acesta a oferit consultanță pro-bono (gratis) autorităților de la Chișinău, la recomandarea Comisiei Europene, dar în perioada în care nu figura în vreun dosar.
Radio Chișinău informează că noul proiect al strategiei naționale de securitate a fost elaborat și urmează a fi prezentat consultărilor publice, după care va fi supus aprobării în Parlament. Strategia reflectă gândirea de securitate care o veți regăsi la nivel european. Este o strategie a unui viitor stat membru al Uniunii Europene, afirmă secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Stanislav Secrieru. Co-fondatoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, Sanda Sandu, consideră că noua strategie trebuie sincronizată cu comunicarea strategică. Trebui să discutăm mult mai mult cu societatea, în special din regiune, din Găgăuzia, vorbitorii de limbă rusă din regiunile din sudul și nordul țării despre ce reprezintă neutralitatea, cum ne apărăm și cum asigurăm securitatea Republicii Moldova, spune experta.
ProTV Chișinău publică un reportaj de la Aeroportul Chișinău și titrează că zeci de moldoveni care muncesc sau trăiesc în Israel revin acasă din cauza războiului. Se refugiază în Republica Moldova și mulți cetățeni israelieni care fug din calea războiului. O familie din Israel a mărturisit reporterilor că ceea ce se întâmplă acum în țara lor nu a mai fost niciodată, motiv din care au decis să se stabilească temporar în Republica Moldova. Autoritățile moldovene iau în calcul suplinirea curselor aeriene dinspre Tel-Aviv pentru persoanele care vor sa revină în țară. Celula de criză a Ministerului de Externe a decis să delege doi funcționari consulari la Ambasada Republicii Moldova din Israel pentru a întări capacitatea de operare a misiunii.
Europa Liberă informează, citând date ale Poliției de Frontieră, că, între 7 și 9 octombrie, peste 300 de persoane au sosit în Republica Moldova din Israel, dintre care 75 cu pașapoarte moldovenești. Biletele la cursele directe spre Chișinău pentru următoarele zile au fost epuizate, iar moldovenii caută și alte modalități de a părăsi Israelul, aflat în stare de război. Pe 10 octombrie, pe Aeroportul Internațional Chișinău a mai aterizat un avion cu pasageri din Israel, iar până pe 13 octombrie vor mai fi încă patru curse directe Tel Aviv – Chișinău.
Expresul din Ungheni publică un reportaj despre cum se descurcă pensionarii de la Călărași în prag de iarnă. Au muncit o viață întreagă, crezând că vor avea bătrânețile asigurate, însă majoritatea pensionarilor de la Călărași spun astăzi că au pensii mici și se descurcă cum pot. Mulți dintre bătrâni nu au bani pentru alimente, medicamente, iar facturile pentru consumul de gaze și căldură rămân a fi o povară greu de dus, astfel că nu se mai pot bucura de odihna binemeritată. Dacă ne-ar mai da ceva ajutoare, poate că am ieși cumva și din iarna asta, spune pensionarul Constantin Stratan. Sunt însă și dintre cei care spun că se descurcă cu banii din pensie, mai ales dacă mai muncesc în grădină și își fac provizii pentru iarnă. În raionul Călărași locuiesc aproximativ 15 mii de pensionari. Mărimea medie a pensiei în raion este de puțin peste trei mii de lei.
