Revista presei internaționale: Evoluția conflictului dintre Israel și gruparea Hamas după anunțul autorităților de la Tel Aviv privind începutul unei ofensive în Fâșia Gaza
Cum va evolua conflictul dintre Israel și gruparea Hamas după ce autoritățile de la Tel Aviv au anunțat începutul unei ofensive complete în Fâșia Gaza? E una dintre cele mai importante întrebări la care caută răspuns publicațiile din întreaga lume. Presa internațională nu ignoră nici evoluția războiului ruso-ucrainean, comentând rezultatele vizitei de ieri a președintelui Volodymyr Zelenskyy la București. Cu detalii vine Lidia Petrenco.
Forțele de Apărare israeliene trec la o „ofensivă totală” în Fâșia Gaza, transmite The Times of Israel citându-l pe ministrul Apărării de la Tel Aviv, Yoav Gallant. „Gaza nu se va întoarce niciodată la ceea ce a fost cândva”, a spus Gallant reafirmând că principala prioritate a armatei israeliene este „eliminarea conducătorilor grupării Hamas”. Palestinienii din Fâșia Gaza au fost îndemnați să se refugieze în Egiptul vecin. O sursă apropiată autorităților de la Cairo a declarat pentru aceeași publicație că Egiptul a fost informat despre pregătirile Israelului pentru o operațiune în Fâșia Gaza care ar putea dura luni de zile.
Conflictul dintre Israel și Hamas a atins cote fără precedent, fără nicio speranță într-o soluție pașnică pentru populația din Fâșia Gaza, comentează Euronews. Cum va evolua conflictul israelo-palestinian? – e întrebarea pe care jurnaliștii de la Euronews au adresat-o mai multor cunoscuți analiști politici. Potrivit acestora, în lipsa unor soluții diplomatice, la restabilirea stabilității în regiune trebuie să contribuie țările vecine Israelului.
Hugh Lovatt, expert în Relații Externe la Consiliul European, se îndoiește că una dintre părțile beligerante ar vrea să înceteze luptele în acest moment. Uniunea Europeană și Statele Unite au încercat fără succes să apropie Israelul de palestinieni. Iar după atacul de sâmbătă, cele două părți sunt mai departe ca niciodată de atingerea acestui obiectiv, spune Hugh Lovatt întrebându-se dacă Uniunea Europeană și Statele Unite mai pot influența situația creată.
Un alt profesor în relații internaționale, Yossi Mekelberg, spune că vecinii Israelului din Orientul Mijlociu sunt cei care trebuie să preia inițiativa pentru normalizarea situației în regiune. Potrivit expertului, rămâne important rolul geopolitic al Statelor Unite și Uniunii Europene, însă acum e nevoie de jucători noi, de implicarea puterilor regionale: Egipt, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Bahrain și Arabia Saudită.
Poate fi distrus Hamas? – este titlul unui articol din Foreign Policy, care anticipează că obiectivele Israelului în actualul război ar putea fi prea costisitoare și greu de atins. „Pot compara atacul lor doar cu ISIS”, a declarat Haim Regev, ambasadorul Israelului la Uniunea Europeană și NATO, pentru Foreign Policy din biroul său de la Bruxelles. ”Lumea trebuie să facă presiuni asupra Hamas pentru a elibera necondiționat ostaticii israelieni”, a spus Regev.
„Este Israelul în stare să elimine Hamas? Ar fi suficient să forțeze conducerea Hamas să părăsească Gaza? Ar trebui să fie uciși conducătorii grupării Hamas? Sau este Hamas în mod inevitabil un element permanent al politicii palestiniene, atâta timp cât nu există o soluție permanentă a conflictului israelo-palestinian?” – sunt întrebări la care este greu de răspuns în momentul de față pentru că nu este destul de clar ce ar putea însemna în practică măsurile anunțate de Israel ca răspuns la atacurile Hamas, scrie Foreign Policy.
„Netanyahu înțelege probabil că Hamas are un colac de salvare sub forma ostaticilor săi israelieni. Atâta timp cât cetățenii israelieni sunt în mâinile Hamas, Netanyahu va fi sub presiunea de a accepta negocieri pentru a obține în cele din urmă eliberarea ostaticilor. În 2011, guvernul israelian a eliberat peste o mie de prizonieri palestinieni în schimbul unui soldat israelian, Gilad Shalit, capturat de militanții palestinieni care au intrat în Israel printr-un tunel”, amintește Foreign Policy.
Orice incursiune terestră în Fâșia Gaza va fi costisitoare din punct de vedere financiar pentru că ocupând regiunea va fi nevoie de mulți bani pentru administrarea ei. O altă dilemă este că o ofensivă terestră pentru distrugerea grupării Hamas, s-ar solda cu pierderi inevitabile de multe vieți de ambele părți.
Ca și în trecut, Israelul poate bombarda clădirile din Gaza și alte elemente de infrastructură folosite de Hamas, cum ar fi rețeaua sa de tuneluri subterane. Dar evenimentele din această săptămână sunt o dovadă a faptului că astfel de măsuri au fost insuficiente pentru a descuraja Hamas să organizeze acte teroriste împotriva Israelului. Pentru a găsi și distruge capacitățile care nu sunt vizibile și pentru a decima conducerea Hamas, Forțele Armatei israeliene ar trebui să intre în interiorul Gazei – sprijinite de serviciile de informații și forțe aeriene – și să cutreiere fiecare cartier, fiecare casă. Numai costul umanitar al unei astfel de acțiuni ar putea fi suficient pentru a descuraja Israelul”, conchide Foreign Policy.
„Istoria Israelului sugerează că ceasul ticăie pentru Netanyahu după eșecul atacului Hamas”, titrează CNN. Jurnaliștii postului american notează că deocamdată, oponenții lui Netanyahu nu-i cer demisia pentru că nu a prevenit atacurile devastatoare ale grupării Hamas. Comentatortul politic Amit Segal, a spus într-un interviu pentru CNN că ar fi surprinzător dacă Benjamin Netanyahu va supraviețui din punt de vedere politic acestui război. „Ar crea un precedent național”, a spus Segal pentru CNN. „Istoria israeliană arată că fiecare criză importantă a dus la prăbușirea guvernului. Așa a fost în 1973 după Războiul Yom Kippur, în 1982 și în 2006 după două războaie din Liban. Ceasul ticaie", conchide comentatorul politic citat de CNN.
Folosind tacticile Hamas, Coreea de Nord se pregătește să atace Coreea de Sud, transmite Yonhap. Agenția oficială de presă de la Seul, îi citează pe șefii Statului Major ai armatei care au raportat Comitetului Național de Apărare al Adunării Naționale despre pregătirile regimului de la Phenian pentru lansarea unui atac surpriză. „Lecții învățate din războiul Israel-Hamas și contramăsuri” - a fost intitulat raportul Statului Major analizat în cadrul Comisiei Naționale de Apărare a Ministerului Apărării din Coreea de Sud.
Serviciile de informații ucrainene au „toate indiciile” că Moscova sprijină gruparea Hamas, a declarat președintele Volodymyr Zelenskyy într-un interviu acordat canalului francez France 2. "Rusia, într-un fel sau altul, sprijină operațiunile Hamas. Acest lucru este evident pentru serviciile noastre de informații. Avem toate indiciile care ne fac să credem că Rusia facilitează anumite operațiuni teroriste", a explicat Zelenskyy.
Potrivit lui Zelensky, nu este pentru prima dată când Rusia sprijină activitățile grupărilor teroriste. ”De exemplu, ea a făcut asta în Siria și Ucraina”, a spus liderul de la Kiev precizând că i-a explicat acest lucru și prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu în timpul conversației lor telefonice de duminică.
Mai multe publicații acordă atenție evoluției războiului ruso-ucrainean, inclusiv vizitei de marți a președintelui Volodymyr Zelenskyy la București. După discuțiile purtate cu președintele României Klaus Iohannis, liderul de la Kiev a declarat că are „vești bune” cu privire la aprovizionarea artileriei și apărării aeriene ucrainene, notează Unian. Publicația ucraineană atrage atenția și asupra anunțului liderului de la Kiev privind luarea unei decizii importante cu privire la pregătirea piloților de avioane de luptă -16 în România. „Vor fi vești bune despre artilerie și apărare aeriană”, a declarat Zelenskyy citat de Unian.
Strategia președintelui rus Vladimir Putin înaintea următoarelor alegeri prezidențiale din Rusia ar putea dăuna trupelor sale deja obosite de pe linia frontului din Ucraina, scrie Newsweek. „Deși încă nu și-a anunțat participarea în alegeri, Putin este câștigătorul anticipat al cursei prezidențiale din martie, iar campania lui electorală se va concentra probabil pe temele comune de protejare a cetățenilor ruși de „dușmanii externi”. În același timp, Kremlinul va încerca să se îndepărteze de „mișcări politice nepopulare” în lunile premergătoare alegerilor precum ar fi mobilizarea unor noi rezeviști pentru războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei”, anticipează Newsweek. Mark N. Katz, profesor la Universitatea George Mason, a declarat pentru Newsweek că eventualul plan al lui Putin de a opri mobilizarea „va slăbi posibilitatea unei ofensive ruse împotriva Ucrainei”.
