Revista presei: Inginerii financiare și scheme frauduloase în campania electorală pentru locale; Implicațiile războiului din Israel asupra Republicii Moldova
Inginerii financiare și scheme frauduloase în campania electorală pentru locale, implicațiile războiului din Israel asupra Republicii Moldova și contextul favorabil pentru reglementarea transnistreană – sunt printre subiectele presei naționale, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
TV8 relatează că alegerile locale generale vin cu diverse inginerii financiare și scheme frauduloase și analizează într-o investigație programul „Satul Moldovenesc” anunțat de fugarul Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare. Sponsorul acestui program în valoare totală anunțată de 17 miliarde de lei ar fi un oarecare Igal Shved din Israel cu rădăcini la Moscova. În ultimele luni, zeci de primării din Republica Moldova au semnat contracte dubioase de sponsorizare cu această persoană-fantomă. Nimeni nu l-a văzut sau auzit vreodată pe enigmaticul filantrop. Bărbatul, cu rădăcini și afaceri în Rusia, nu a fost niciodată în Republica Moldova, nu îl leagă nimic de țara asta, decât doar faptul că este gata să susțină financiar, deocamdată doar pe hârtie, proiectele electorale ale fugarului Ilan Șor. În capcană au picat inclusiv primari de la PAS, partidul de guvernare care i-a declarat război oligarhului fugar.
Ziarul de Gardă inserează prognoze ale unor experți privind rezultatele alegerile localele din 5 noiembrie. Analistul Igor Botan crede că o majoritate relativă ar putea să obțină fie PAS, fie PSRM, dar subliniază că alegerile locale sunt unele administrative, iar primarii sunt realeși în proporție de 60-70%. Surprizele scrutinului ar putea veni din tabăra partidelor afiliate lui Șor, care ar putea obține un număr destul de mare de primari. Comentatorul Victor Ciobanu crede și el că surprinzător va fi, probabil, rezultatul obținut de toate partidele „clone” ale lui Șor, inclusiv de candidații „independenți” afiliați lui. Partidul cu cel mai mare număr de primari și consilieri în urma alegerilor va fi, probabil, cel de guvernământ, dar, tradițional, la nord vor fi mai mulți socialiști. Fosta deputata Ecaterina Mardarovici crede că nu vor fi partide cu majoritate la nivel de raioane, chiar dacă PAS ar putea obține cele mai multe mandate. Potrivit ei, e nevoie ca încă, cel puțin, un partid de dreapta să se manifeste în aceste alegeri ca alegătorii dezamăgiți de actualul partid de guvernământ să rămână tot pe dreapta pro-europeană.
Într-un editorial pe agora.md, politologul Laurențiu Pleșca, scrie despre implicarea Federației Ruse în războiul din Israel precizând că Rusia este unul dintre principalii sponsori ai Hamas. Acest război privește și Republica Moldova. Avem mulți cetățeni moldoveni care locuiesc și muncesc în orașele israeliene. Faptul că războiul din Israel captează acum atenția internațională practic știrbește din importanța războiului din Ucraina, unde Republica Moldova este practic apărată de scutul ucrainean. Odată cu atenția mai redusă, va fi mai mic și suportul militar pentru războiul de autoapărare al Ucrainei. Iar din partea Statelor Unite vom vedea o perioadă de stagnare din cauza faptului că americanii se pregătesc de alegerile prezidențiale din 2024, ale căror rezultate trezesc mai multe îngrijorări, decât speranțe.
Într-o emisiune la Radio Chișinău fostul vicepremier pentru reintegrare Gheorghe Balan afirmă că actualul context internațional favorizează rezolvarea dosarului transnistrean și că procesul de reintegrare teritorială a Republicii Moldova poate fi finalizat în decurs de câțiva ani, iar autoritățile de la Chișinău trebuie să se pregătească minuțios pentru acest proces. Trebuie să pregătim acea viziune de reintegrare, pe care să o promovăm și să o consultăm cu populația din regiune, inclusiv cu partenerii internaționali. Foarte mult va depinde și de evoluțiile războiului din Ucraina, spune Balan. Autoritățile trebuie de pe acum să creeze un fond internațional prin care să atragă resurse financiare necesare procesului de reintegrare. În prezent nu există un risc militar iminent din zona transnistreană, atât timp cât armata ucraineană rezistă și forțele ruse sunt ținute la distanță de Republica Moldova, mai afirmă fostul vicepremier. Potrivit lui, procesul de aderare la Uniunea Europeană va ajuta la apropierea celor două maluri ale Nistrului.
Într-un podcast la Europa Liberă, director executiv al Expert Forum, România, Sorin Ioniță, afirmă că, din cauza multiplelor incertitudini, ar fi dificil ca regiunea transnistreană, în eventualitatea stabilirii unui anumit statut, să fie încadrată într-o reformă teritorial-administrativă a Republicii Moldova. Expertul admite că în funcție de anumite „aranjamente”, ar putea avea loc și „o absorbție completă a Transnistriei în sistemul administrativ-teritorial al Republicii Moldova. El precizează însă că situația regiunii estice a Republicii Moldova va depinde în totalitate de rezultatul războiului din Ucraina, care va mai dura o vreme, după cum se arată lucrurile. Analizând actualele tendințe regionale și direcția politicii energetice în Europa de Est, Ioniță nu exclude probabilitatea ca Transnistria să falimenteze.
Vocea Basarabiei îl citează pe vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, declarând că tot mai multor cetățeni din partea dreaptă a Nistrului le este interzisă intrarea în regiunea transnistreană. Ne ciocnim frecvent cu cazuri când cetățeni sunt opriți, uneori fără explicații și privați de dreptul la libera circulație. Aceste măsuri abuzive ale Tiraspolului sunt aplicate în mare parte față de reprezentanții presei și ai societății civile. Serebrian precizează că tema liberii circulații e una recurentă în discuțiile cu Tiraspolul, iar unul din obiectivele Chișinăului pentru viitorul apropiat este, dacă nu eradicarea definitivă a tuturor piedicilor în calea cetățenilor pentru circulație, atunci, cel puțin parțial să fie anumite înlesniri pentru cetățenii care trec în stânga Nistrului, pentru că în partea dreaptă nu sunt astfel de piedici.
TVR Moldova publică un interviu cu fostul coordonator național al asistenței financiare a Uniunii Europene în România și fost ministru adjunct al Afacerilor Europene de la București, Răzvan Cotovelea, care apreciază pozitiv eforturile de aderare europeană ale Republicii Moldova și crede că decizia inițierii negocierilor va fi luata în toamnă de către Consiliul European. Dacă din motive tehnice sau diplomatice pe care nu le știm în acest moment, dar care ar putea să apară, decizia nu va fi posibil în această toamnă, atunci iarna sau cu siguranță în primăvara anului viitor decizia va fi luată. Strategiile guvernării de la Chișinău sunt foarte bune, iar Bucureștiul a susținut la milimetru în acest demers toate strategiile, gândurile și mesajele pentru misiunea de integrare europeană și o va face-o până la capăt, dă asigurări Cotovelea.
Ziarul de Gardă analizează cu un jurist, un analist politic și un economist cum Republica Moldova a îndeplinit cele 9 condiționalități formulate de Comisia Europeană pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit economistului Viorel Chivriga, nu s-a înregistrat succese prea mari la capitolul recuperarea bunurilor obținute în mod ilicit și nici la reforma managementului financiar public. În schimb s-au făcut pași semnificativi în depășirea crizei energetice. Juristul Vadim Vieru spune că la capitolul justiție și combaterea corupției lucrurile nu stau prea bine, combaterea criminalității stagnează, dar mici progrese se înregistrează la combaterea spălării banilor și în domeniul respectării drepturilor omului. Analistul Valeriu Pașa susține că există progrese la realizarea reformei administrației publice locale și în procesul de deoligarhizare. Cei trei experți admit că Republica Moldova ar putea adera la UE în 2030, dar spun că e nevoie de eforturi comune, ale întregii societăți.
Diez.md analizează într-un articol efectele aderării europene asupra antreprenorilor moldoveni. Potrivit secretarei de stat a ministerului Dezvoltării Economice, Veronica Arpintin, întreprinderile din Republica Moldova urmează să beneficieze de fonduri de preaderare la UE destinate pentru investiții și dezvoltare. Pe lângă fonduri, companiile vor beneficia și de alte programe de susținere: participarea la expoziții, conferințe, posibilitatea de a trimite angajați la instruiri, ceea ce le va ajuta sa devină competitive pe piață nouă. Veronica Arpintin mai spune că multe companii așteaptă aderarea la UE din motiv că pentru ele acest lucru va însemna o creștere majoră. Este vorba despre companii care sunt competitive, care au un produs bun și nișat. Există însă pe piață și percepția de concurență, iar unele companii văd riscuri în apariția pe piața locală a produselor din alte țări.
