Revista presei: Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova; Noi sancțiuni canadiene împotriva unor persoane asociate lui Șor și Plahotniuc
Reuniunea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, noi sancțiuni canadiene împotriva unor persoane asociate lui Șor și Plahotniuc, proiectul Strategiei Securității Naționale în care Rusia apare prima dată ca amenințare – sunt printre subiectele presei naționale, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la TVR Moldova, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Mihai Mogâldea apreciază că Platforma de Sprijin a reușit să reunească cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova care găsesc modalitățile prin care pot să își ajusteze fondurile în așa fel încât să nu-și dubleze acțiunile, dar să-și repartizeze mai bine domeniile de asistență între ele. Potrivit expertului, permanentizarea acestei Platforme poate ajuta Republica Moldova în procesul de aderare europeană, dar și în comunicarea mai largă cu statele dezvoltate din afara blocului comunitar. Pentru a nu politiza fondurile obținute prin intermediul acestei platforme, Mogâldea recomandă asigurarea unui echilibru și îndreptarea anumitor resurse către mediul de afaceri și alți actori din societate.
Radio Chișinău îl citează pe comentatorul politic Victor Ciobanu spunând că pe lângă suportul pe care îl oferă partenerii pentru reziliența energetică, lupta împotriva corupției și asistența bugetară, autoritățile de la Chișinău trebuie să asigure și resurse interne de dezvoltare economică ca să nu rămână, în continuare, în zona de suport extern. Expertul în justiție Andrei Curăraru afirmă că discutarea în cadrul Platformei de Sprijin a subiectelor legate de reforma justiției și lupta anticorupție vorbește despre faptul că partenerii externi nu sunt orbi și văd că avem deficiențe la aceste capitole. Expertul avertizează că începerea negocierilor de aderare ar putea întârzia din cauza trenării reformei în justiției și că acest lucru ar trebui să-l înțeleagă inclusiv corupții din justiție.
TV8 informează că Republica Moldova a semnat, în marja reuniunii Platformei de Sprijin, șase acorduri de finanțare și că va beneficia de un suport financiar de 148,7 de milioane de euro, care include 38,7 milioane de euro granturi și 110 de milioane de euro - credite în condiții avantajoase, pentru dezvoltarea sectoarelor strategice: infrastructură, energie și adaptare la schimbări climatice. Anunțurile țărilor și organizațiilor participante privind sprijinul general oferit Republicii Moldova sunt în continuare sistematizate și urmează a fi comunicate. Declarația comună a miniștrilor de Externe ai Republicii Moldova, României, Germaniei și Franței, semnată la finele reuniunii, reafirmă locul de drept al Republicii Moldova în cadrul familiei europene, precum și angajamentul de a sprijini calea de aderare la UE.
Într-un editorial pe agora.md, politologul Laurențiu Pleșca subliniază importanța sprijinului din partea cetățenilor pentru drumul Republicii Moldova către UE care a fost deja trasat și urmează a fi „pavat” prin deschiderea capitolelor de negociere. Alegerea fiecăruia în scrutinele noastre - de la cele locale până la cele prezidențiale și parlamentare - este crucială pentru viitorul nostru european. Dacă votăm pentru un candidat care are orientare pro-rusă, ne îndepărtăm puțin câte puțin de obiectivul nostru european. Fără sprijinul UE, Republica Moldova se va confrunta cu dificultăți majore. Noi depindem în mare măsură de granturile europene pentru a ne menține economia în funcțiune. Este imperativ să susținem eforturile autorităților în sprijinirea parcursului nostru european și să fim atenți la alegerile pe care le facem, deoarece acestea pot afecta direcția viitoare a țării noastre, notează politologul.
Ziarul de Gardă relatează că sora oligarhului Vladimir Plahotniuc și liderul Partidului Regiunilor din Republica Moldova, Aleksandr Kalinin, figurează în lista persoanelor sancționate de Canada, care a anunțat, în contextul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, noi restricții împotriva „colaboratorilor ruși din Republica Moldova”. Noile sancțiuni aplicate de autoritățile din Canada vizează în total nouă persoane din Republica Moldova, asociate oligarhilor fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, sancționați și ei de autoritățile canadieni, precum și șase posturi de televiziune afiliate lui Șor și cărora Comisia pentru Situații Excepționale le-a suspendat licențele de emisie pe durata stării de urgență. „Transmitem un mesaj clar persoanelor și entităților maligne din Republica Moldova: susținerea invaziei neprovocate și nejustificate a lui Putin în Ucraina nu va rămâne nepedepsită. Continuăm să condamnăm acest război în cei mai fermi termeni posibili și ne reafirmăm sprijinul nostru continuu pentru Republica Moldova și Ucraina”, a declarat Mélanie Joly, ministra Afacerilor Externe din Canada.
Într-un editorial pe deschide.md, analistul politic Iulian Chifu notează că noua Strategie a Securității Naționale este un pas enorm în direcția corectă și reprezintă un bun punct de plecare în discutarea serioasă, în viitor, a problemelor de securitate reale ale Republicii Moldova. Printre principalele lucruri de salutat sunt, în opinia analistului, identificarea Rusiei ca adversar de lungă durată; abordarea separatismului și reintegrării teritoriale și abordarea novatoare a neutralității care nu e un panaceu. Pe dimensiunea elementelor trecute sub tăcere de Strategie, Chifu reține trei elemente majore: rolul ONU în securitatea globală și a Republicii Moldova, OSCE și rolul acestei organizații regionale, prezența rezilienței ca și concept doar alături de securitate și modul rezervat și discret de menționare a NATO, SUA, României și rolurilor lor în salvgardarea securității Republicii Moldova.
Ipn.md o citează pe experta Natalia Albu, directoare executivă a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, explicând că includerea, în premieră, a Federației Ruse drept amenințare în proiectul Strategiei Securității Naționale s-a făcut în baza unor evaluări și conform unor criterii, fiind vorba despre o abordare integrată, ce scoate în evidență cum implicațiile Federației Ruse, în special în contextul războiului din Ucraina, influențează viața cetățenilor și a țării în general. Analistul politic Igor Boțan observă că, de rând, cu Federația Rusă documentul evidențiază corupția drept pericol la adresa securității și notează că în Republica Moldova pericolele din exterior se substantivează prin persoane corupte, care, în schimbul unei susțineri financiare, pot face multe lucruri interesante în Republica Moldova.
Ziarul Național inserează reacția critică a purtătoarei de cuvânt a ministerul rus de Externe, Maria Zaharova, care afirmă că prevederile anti-rusești din proiectul Strategiei Securității Naționale a Republicii Moldova sunt nefondate și au scopul, înaintea alegerilor locale din noiembrie, să învinovățească Rusia pentru problemele interne, care ar fi provocate de „incompetența managerială” a guvernării de la Chișinău. Există, de asemenea, o dorință clară de a primi mai multă asistență financiară din partea Occidentului, mai afirmă Zaharova, căreia nu i se pare întâmplător că documentul a fost publicat cu câteva zile înainte de reuniunea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.
TV Nord din Bălți relatează că, în prag de sezon rece, apeductul din municipiul Bălți cu greu face față cererii consumatorilor. Doar ieri au avut loc 31 de scurgeri, număr record pentru sistemul de apă din oraș. Reprezentanții administrației publice locale dau vina pe șefia întreprinderii Apă Canal. Viceprimarul de Bălți, Ghenadii Șmulschi, nu neagă că țevile sunt vechi, dar acuză administrația Apă Canal de incompetență, spunând că în sistem s-a creat exces de presiune ceea ce a dus la spargerea țevilor. De cealaltă parte, administrația Apă Canal respinge acuzațiile și susține că 80 la sută din rețeaua de apeduct din Bălți este uzată, iar țevile sunt ciuruite de rugină, dar dă asigurări că locuitorii orașului nu vor rămâne fără apă la robinet.
News.ungheni.org informează despre startul sezonului de încălzire în grădinițele din municipiul Ungheni. Potrivit Primăriei, cele 7 instituții de educație timpurie din municipiu, frecventate de peste 1700 de copii, au fost contactate la agentul termic începând de marți. Primăria precizează că majoritatea grădinițelor au fost termoizolate în ultimii doi ani și pentru a nu permite răcirea pereților s-a decis începerea sezonului de încălzire mai devreme. În celelalte instituții publice, marea majoritate fiind la autogestiune, agentul termic va fi furnizat în momentul în care vor exista solicitări din partea administrațiilor.
