Revista presei internaționale: Solidaritatea Chinei și Rusiei pe fondul conflictului dintre Israel și Hamas; Deciziile UE de a-și securiza frontierele pe fondul alarmei teroriste cauzate de criza din Orientul Mijlociu
Presa internațională comentează pe larg rezultatele vizitei de ieri a președintelui Statelor Unite în Israel, care avea misiunea de a preveni o escaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu. Solidaritatea de care dau dovadă China și Rusia pe fondul conflictului dintre Israel și Hamas e un alt subiect abordat de publicațiile internaționale. Ziarele europene își concentrează în același timp atenția asupra deciziei Uniunii Europene de a-și securiza frontierele pe fondul alarmei teroriste cauzate de criza din Orientul Mijlociu, relatează Lidia Petrenco.
Explozia de la spitalul Al-Ahli, care a ucis sute de civili în Fâșia Gaza, a provocat valuri de furie în lumea arabă, transmite presa internațională. BBC notează că protestele s-au extins și în capitalele țărilor occidentale, iar zeci de membri ai unei organizații anti-sioniste au fost arestați după ce au pătruns aseară în una dintre clădirile Congresului american. Agenția britanică de presă subliniază că manifestațiile au luat amploare în pofida datelor prezentate de Israel, care ar dovedi că spitalul din Fâșia Gaza a fost lovit accidental de o rachetă a Jihadului Islamic Palestinian.
Manifestațiile anti-israeliene au dat peste cap și programul vizitei de miercuri a președintelui american în Orientul Mijlociu, scrie Le Monde. Publicația franceză amintește că Joe Biden a fost nevoit să-și anuleze vizita în Iordania unde avea programate discuții cu liderul palestinian, Mahmoud Abbas. Ziarul menționează că vizita liderului de la Casa Albă a fost respinsă de autoritățile Iordaniei în consultare cu Egiptul – doi aliați tradiționali ai Statelor Unite ale Americii. Se întâmplă extrem de rar ca cele două țări să-i întoarcă spatele unui lider de la Casa Albă, scrie Le Monde.
Joe Biden a părăsit Israelul după o vizită diplomatică cu mize mari, relatează ABC News. Potrivit publicației, președintele american a îndeplinit două misiuni importante: a demonstrat solidaritatea Statelor Unite cu Israelul și l-a convins de rând cu Egiptul să permită intrarea ajutoarelor umanitare în Fâșia Gaza.
„În Israel, Joe Biden și-a susținut aliatul, dar a stabilit și unele linii roșii care nu ar trebui depășite în perspectiva unei ofensive militare terestre în Fâșia Gaza”- este concluzia pe care o trag jurnaliștii publicației Le Figaro, care se îndoiesc că Israelul va lansa un atac terestru activ în nord pentru a ocupa Fâșia Gaza. „Niciodată, în istoria sa, Israelul nu a fost supravegheat atât de strict de Washington, notează Le Figaro menționând că Joe Biden i-a cerut guvernului israelian să nu repete ceea ce a numit „greșelile” americane după 11 septembrie 2001. La acea vreme, invazia Irakului, căderea regimului lui Saddam Hussein și suprimarea întregii sale administrații au cufundat țara într-o anarhie din care încă se luptă să iasă. Israelul, care se angajează să distrugă Hamas în Fâșia Gaza, ar putea crea o situație similară acolo, în condițiile în care nu există o soluție care să satisfacă toți jucătorii din regiune, conchide Le Figaro.
Misiunea de pace a lui Joe Biden în Israel a scos la iveală limitele influenței globale a Statelor Unite, titrează The Guardian. Potrivit publicației britanice, un război mai larg în Orientul Mijlociu ar putea încuraja Rusia să-și continue agresiunea militară împotriva Ucrainei și încuraja China să atace Taiwanul. ”Liderii americani doresc adesea să-și arate sprijinul pentru Israel, al cărui aliat indispensabil de 75 de ani este Washingtonul... Teama americanilor de un conflict regional mai larg este reală, în special cu participarea unor grupări susținute de Iran în Liban dincolo de granițele de nord ale Israelului. O mare parte din efortul lui Blinken din ultimele zile s-a concentrat pe prevenirea unei astfel de posibilități. Statele Unite au trimis echipamente serioase de luptă în estul Mediteranei pentru a-și impune punctul de vedere. Dar prăbușirea reuniunii lui Biden de la Amman este o lovitură gravă pentru această strategie, la fel ca și respingerea regională pe scară largă a negării responsabilității Israelului pentru atacul spitalului din Fâșia Gaza”, scrie The Guardian.
„Un conflict mai larg nu ar însemna doar pierderi de vieți omenești, oricât de grav ar fi. Ar putea însemna și o potențială deturnare a sprijinului militar al Statelor Unite pentru Ucraina, mai ales dacă Congresul american va rămâne blocat. După cum au arătat crizele anterioare din Orientul Mijlociu, un conflict mai larg poate stimula și o creștere a prețurilor la petrol, ceea ce ar împinge economiile deja fragile într-o nouă recesiune. Apoi, mai există factorul Netanyahu. Prim-ministrul israelian este acum prezentat ca un lider efemer. Această concepție este periculoasă. Evenimentele din 7 octombrie au fost un eșec fără precedent al securității sub administrația lui. Chiar și așa, Netanyahu rămâne la conducere. El este cel cu care trebuie să se înțeleagă Biden atâta timp cât continuă criza actuală. Dar cei doi au puține motive să aibă încredere unul față de celălalt, prin urmare, aveau puține motive să încheie o înțelegere de tip Kissinger”, concluzionează The Guardian.
Pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, preșdintele rus Putin promovează solidaritatea cu China, pledând pentru o nouă ordine mondială, transmite CNN. Ziariștii americani observă că la summit-ul ”O Centură - un drum”, găzduit de liderul de la Beijing Xi Jinping, Putin a fost în mod clar oaspetele de onoare al evenimentului. A stat așezat lângă liderul chinez și a vorbit direct după el la ceremonia de deschidere a summitului, înaintea celor trei ore de discuții bilaterale. CNN amintește că Rusia și China au cerut încetarea focului în conflictul din Orientul Mijlociu, însă au refuzat să condamne gruparea islamistă Hamas pentru atrocități, precum au făcut-o țările occidentale.
Poziția pro-israeliană a țărilor occidentale erodează un potențial sprijin pentru Ucraina din partea țărilor din Sudul Global, titrează Financial Times. Războiul dintre Israel și Hamas a subminat încercările occidentale de a câștiga țările din Sudul Global. În aceste condiții, perspectivele stabilirii unei poziții comune cu privire la invadarea Ucrainei de către Rusia s-au înrăutățit considerabil”, scrie Financial Times. Potrivit publicației, sprijinul necondiționat al Occidentului pentru operațiunea militară a Israelului, începută după atacul Hamas, a pus capăt eforturilor de luni de zile ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite menite să transforme Moscova într-un paria internațional.
Mai mulți oficiali intervievați de Financial Times au spus că, de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, țările occidentale au încercat să ajungă la un consens cu state din așa-numitul Sud Global, cum ar fi India, Brazilia și Africa de Sud cu privire la necesitatea menținerii unor reguli ale ordinii globale. Acum însă, rezultatele acestor eforturi au fost reduse la zero. „Cu siguranță am pierdut bătălia din Sudul Global”, a declarat pentru Financial Times un diplomat de rang înalt dintr-o țară G7. ”Multe țări în curs de dezvoltare i-au susținut în mod tradițional pe palestinieni, privind conflictul din Orientul Mijlociu prin prisma autodeterminării și a rezistenței față de dominația globală a Statelor Unite, care oferă Israelului cel mai mare sprijin. În Orientul Mijlociu, mulți cred că SUA și alte puteri occidentale nu au tras niciodată Israelul la răspundere pentru tratamentul acordat palestinienilor și nu au acordat suficientă atenție conflictelor brutale din Siria, Yemen și Libia. În același timp, Rusia și aliatul său China mențin relații calde cu palestinienii”, comentează publicația.
Cu patru săptămâni înainte de atacul Hamas asupra Israelului, liderii Statelor Unite, Uniunii Europene și alți aliați ai Ucrainei au participat la summitul G20 de la New Delhi și au cerut țărilor în curs de dezvoltare să condamne agresiunea Rusiei și să pledeze pentru respectarea Cartei ONU și a dreptului internațional. Însă începând de duminică, mulți dintre acești oficiali au declarat pentru Financial Times că sunt presați să condamne atacurile Israelului asupra Fâșiei Gaza și decizia sa de a limita livrările de apă, electricitate și gaz în regiune. „Dacă numiți întreruperea apei, întreruperea furnizării de alimente și electricitate în Ucraina o crimă de război, atunci ar trebui să spuneți același lucru despre Fâșia Gaza”, a declarat un oficial arab pentru Financial Times.
Mai multe publicații reflectă impactul crizei din Orientul Mijlociu asupra continentului european. Europa se închide și își întărește controalele la frontieră, transmite La Stampa cu referire la anunțul Președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Alarma privind riscul de atacuri teroriste, a determinat nouă țări europene să ceară Comisiei restabilirea temporară a controalelor la frontieră cu suspendarea liberei circulații prevăzută de Schengen. Între timp, premierul Giorgia Meloni a închis ruta balcanică transmite presa europeană.
