Revista presei: Începerea negocierile de aderare în primăvara anului viitor; Excluderea Rusiei din soluționarea conflictului transnistrean în Strategia Securității Naționale
Începerea negocierile de aderare în primăvara anului viitor, campania electorală marcată de nereguli, excluderea Rusiei din soluționarea conflictului transnistrean în Strategia Securității Naționale, sunt printre subiectele presei naționale, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la TV8, ministrul de Externe, Nicu Popescu, a declarat că Republica Moldova ar putea ajunge la etapa negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană nu în decembrie, cum se anunța anterior, ci abia în primăvara anului viitor. El a precizat că mingea este atât în fileul Republicii Moldova, cât și cel al oficialilor europeni, care trebuie să adopte decizia în unanimitate. „Speranța noastră este, din nou, fără a promite, să ajungem la această etapă în primăvară”, a spus Popescu. Ministrul a subliniat că obiectivul integrării Republicii Moldova în 2030 rămâne unul realist, dar că Republica Moldova are extrem de multe restanțe și datorii de recuperat, adunate în perioada guvernărilor precedente, mai ales în cea a lui Plahotniuc. Acum trebuie să recuperăm aceste lacune care au tras Republica Moldova înapoi cu destul de mulți ani, iar ritmul trebuie accelerat dramatic”, a punctat ministrul de Externe.
Vocea Basarabiei relatează că majorarea semnificativă a cazurilor de abuz de resurse administrative, implicarea tot mai activă a funcționarilor publici în activitățile de campanie și neraportarea deplină a cheltuielilor de către concurenții electorali sunt câteva dintre încălcările înregistrate de către observatorii Misiunii Promo-LEX. Misiunea semnalează excludere din listele electorale de bază a unui număr mare de alegători, care de facto locuiesc în comuna Corjova, însă în actele de identitate au domiciliul stabilit în orașul Dubăsari și se arată îngrijorată că printr-o eventuală neadmitere a unui număr atât de mare de alegători la vot ar putea fi afectată valabilitatea scrutinului sau influențate semnificativ rezultatele alegerilor. Observatorii estimează că partidele și candidații nu au raportat la CEC aproape 1 milion de lei cheltuiți de la începutul campaniei.
Ziarul de Gardă publică o anchetă despre echipa electorală a partidului de guvernare în care se regăsesc persoane care anterior au criticat PAS și au cochetat cu oligarhii fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Analistul politic Igor Boțan consideră că PAS, susținând candidați care au fost afiliați în trecut unor partide conduse de persoane dubioase, devine o formațiune ca toate celelalte, care consumă tot ce-i cade, fie are o baghetă fermecată pe care o atinge de om și acestea se transformă în mod instantaneu în unul decent. Boțan admite că și „filtrele” despre care formațiunea vorbea în momentul lansării pe scena politică nu mai funcționează. Într-un recent interviu, liderul PAS, Igor Grosu, a confirmat că formațiunea susține candidați care sunt ex-membri ai altor partide, dar că trecutul politic al acestora a fost supus discuțiilor la nivel local și central și că au fost acceptate doar cazurile unde nu există discrepanțe valorice în comportamentul lor.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, analistul Vladimir Socor, de la Jamestown Foundation (Statele Unite), notează că noua strategie de securitate a Republicii Moldova nu numai că definește Rusia drept singura amenințare externă, dar o exclude și din soluționarea conflictului transnistrean. Socor spune că, în termeni electorali, noua strategie de securitate este „un risc substanțial pe care guvernarea și-l asumă”, căci foarte mulți alegători din Republica Moldova nu doresc să intre în conflict cu Rusia. Potrivit analistului, noua strategie de securitate a „îngroapă fără ceremonie” statutul special pentru regiunea transnistreană, ca și formatul de negocieri 5+2. Iar Republica Moldova trebuie să se integreze în UE chiar dacă nu termină rezolvarea conflictului din Transnistria.
Într-o emisiune la Radio Chișinău directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM, Victor Juc notează, cu referire la proiectul strategiei de securitate, că acesta se raliază la documentele de politici elaborate de mai multe structuri internaționale, în special Convenția de la Madrid a Alianței Tratatului Nord-Atlantic unde este stipulat expres că Federația Rusă reprezintă principalul pericol la adresa securității la nivel global, inclusiv la nivel european. Pe lângă aderarea la Uniunea Europeană, printre interesele naționale stipulate în Strategia securității naționale ar trebui să se regăsească și integrarea euroatlantică, consideră expertul. El observă că în proiectul noii strategii cooperarea cu Alianța Tratatului Nord-Atlantic este mai puțin pusă pe tapet, probabil din anumite considerente de ordin politic.
Într-o emisiune la TVR Moldova, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a anunțat că traseul Leușeni-Chișinău va fi reabilitat din bani europeni prin mecanismul pentru interconectarea Europei la care s-a asociat Republica Moldova, prima țară din afara UE. Prin acest mecanism, UE acoperă 50% din costul oricărui proiect selectat, sub formă de grant. Resursele financiare se alocă pentru rețelele de infrastructură care conectează țările europene între ele. Drumul de la Leușeni la Chișinău, proiect cu care dorim să aplicăm acum, trebuie reabilitat, un pic de lărgit. El conectează Republica Moldova cu Uniunea Europeană și este deja în plan și va fi finanțat inclusiv de BEI și BERD. Anul viitor am putea avea deja selectată compania care să facă lucrările, a precizat ministrul.
ProTV Chișinău relatează că parcările cu plată, semafoarele inteligente și reparația calitativă a străzilor sunt câteva dintre recomandările experților în economie și în siguranța circulației rutiere pentru a scapă de ambuteiajele sufocante din capitală. La fel de importantă este și cooperarea dintre autoritățile locale și cele centrale în implementarea soluțiilor la acest capitol. Economistul Veaceslav Ioniță spune că o soluție ar mai fi ca locurile publice din oraș care au fost transformate în parcări gratuite să fie date în chirie companiilor private. El precizează că Primăria pierde anual sute de milioane de lei pentru că nu gestionează spațiile de parcare. Infrastructura rutieră si lucrările de calitate sunt alte puncte importante la capitolul soluții, spune expertul în siguranța infrastructurii pentru transport, Ilie Bricicaru. Potrivit lui, problema ambuteiajelor din capitală trebuie abordata sistemic, de la asigurarea transportului public bun și până la amenajarea parcărilor.
TV Nord din Bălți relatează că problema corupției în perioada alegerilor nu este una nouă pentru Republica Moldova. Contrar legii, unii candidați electorali comit acte de corupție pentru a influența alegătorii. Acest fenomen erodează încrederea cetățenilor în procesul electoral și înclina balanța în favoarea unor candidați sau partide suspectați de practici necinstite. În timp ce locuitorii din nordul țării spune că coruperea alegătorilor este o practică obișnuită în alegeri, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, subliniază că actul de corupere a alegătorilor, prin oferire de bani, bunuri, servicii s-au alte foloase în scopul determinării alegătorului să își exercite sau să nu își exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor, se sancționează penal.
Expresul din Ungheni informează despre scăderea constantă a numărului de șomeri în Călărași. Specialista principală a Direcției teritoriale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Natalia Chitoroagă, explică tendința prin plecarea continuă o forței de muncă peste hotare. O altă cauză ar fi că din iunie șomerii înregistrați oficial trebuie să prezinte lunar o fișă în care să indice ce au întreprins pe durata unei luni pentru a-și găsi un loc de muncă. Această anexă nouă din dosarul șomerului îi deranjează pe unii, mai ales pe cei care urmăresc doar scopul de a beneficia de prestații sociale din partea statului, explică specialista. În timp ce numărul șomerilor scade, cel al locurilor vacante rămâne destul de înalt. Astfel, celor 76 de șomeri aflați în evidența direcției, le este propusă o ofertă de nu mai puțin de 225 de locuri de muncă pe teritoriul raionului Călărași.
