Revista presei internaționale: Situația tensionată din Orientul Mijlociu; Evoluția războiului ruso-ucrainean
Situația tensionată din Orientul Mijlociu și evoluția războiului ruso-ucrainean revin pe primele pagini ale publicațiilor internaționale. Presa își focalizează atenția asupra mesajelor de sprijin pentru Israel și Uraina, transmise de președintele american Joe Biden într-un discurs către națiune. Lidia Petrenco a selectat câteva dintre cele mai importante articole din presa internațională și vine cu detalii.
Autoritățile israeliene și-au autorizat armata să înceapă operațiuni terestre în Fâșia Gaza de îndată ce vor fi pregătite. Un membru al Cabinetului de Securitate al Israelului a făcut aceste dezvăluiri într-un comentariu pentru ABC News, amintind că scopul operațiunii e distrugerea grupării islamiste Hamas. Între timp, comunitatea internațională continuă să depună eforturi pentru prevenirea extinderii conflictului în urma invadării Fâșiei Gaza care pare iminentă.
BBC numește „extrem de importantă” vizitia premierului britanic Rishi Sunak în Israel și Arabia Saudită în încercarea de a opri escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Jurnaliștii britanici evidențiază rolul crucial pe care l-ar putea avea prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman, pentru stabilitatea regională. Liderul saudit este un actor geopolitic esențial în Orientul Mijlociu fiind încurajat ieri de șeful executivului de la Londra să-și folosească influența pentru a preveni extinderea conflictului dintre Israel și Hamas. BBC amintește că Arabia Saudită a purtat negocieri intense pentru normalizarea relațiilor sale cu Israelul într-un format mediat de Statele Unite. Însă totul s-a schimbat după atacul grupării islamiste Hamas din 7 octombrie, Arabia Saudită sprijinind puternic palestinienii și condamnând Israelul pentru atacurile asupra Fâșiei Gaza. Problema palestiniană a unit lumea musulmană, iar pentru prințul moștenitor saudit, este imperativ să continue tradiția monarhilor saudiți de a sprijini palestinienii, constată BBC.
Statele Unite au influențat semnificativ asupra elaborării planului Israelului privind o odensivă terestră împotriva grupării Hamas din Fâșia Gaza, transmite Bloomberg citând trei oficiali israelieni de rang înalt, care au vorbit sub condiția anonimatului. ”În zilele care au urmat atacului Hamas, armata israeliană a declarat că va lansa „atacuri coordonate aeriene, maritime și terestre” pentru a ucide teroriștii din Fâșia Gaza. Cu toate acestea, câteva zile mai târziu, reprezentanți ai forțelor armate israeliene au spus că ofensiva poate începe mai târziu și dura mai mult...
Rolul Statelor Unite în războiul Israelului împotriva Hamas este mai profund și mai puternic decât orice influență pe care a avut-o Washingtonul în trecut. Autoritățile americane împărtășesc obiectivul Israelului de a distruge infrastructura militară a Hamas din Fâșia Gaza. Ambele părți cred că acest lucru este posibil doar prin declanșarea unei ofensive terestre, deoarece gruparea palestiniană Hamas a construit decenii la rând o rețea de tuneluri și alte locații militare. În condițiile în care vor să limiteze victimele în rândul civililor care trăiesc în Fâșia Gaza, Statele Unite determină metodele de atac și momentul declanșării acestuia, spun sursele publicației americane Bloomberg.
„Hamas și Putin reprezintă amenințări diferite, dar se aseamnănă prin intenția lor de a anihila complet democrațiile din vecinătate, titrează Washington Post citând o declarație a președintelui american Joe Biden. Potrivit publicației, Biden face o asociere între cele două conflicte, încercând să mențină sprijinul Statelor Unite atât pentru Ucraina, cât și pentru Israel. „Nu putem și nu vom permite teroriștilor precum Hamas și tiranilor precum Putin să câștige”, a spus președintele american Joe Biden, într-o adresare televizată către națiune, notează Washington Post. Ziarul subliniază că în acest fel, Biden vrea să le explice concetățenilor de ce solicită Congresului să aloce ajutoare de miliarde de dolari pentru Ucraina și Israel. Administrația Biden se pregătește să ceară Congresului să aloce imediat 100 de miliarde de dolari pentru a furniza ajutor militar aliaților, iar cea mai mare parte a acestuia va fi destinat Ucrainei, scrie presa americană.
Statele Unite vor trimite Israelului zeci de mii de obuze de artilerie prevăzute inițial pentru Ucraina. Sunt dezvăluiri făcute de oficiali israelieni pentru publicația americană Axios. Potrivit acestora, Israelul a solicitat Pentagonului obuze de artilerie cu calibru de 155 de milimetri pentru a fi gata de o ofensivă terestră în Fâșia Gaza și o potențială escaladare a războiului provocată de gruparea Hezbollah (n.r. aliat al grupării Hamas) de-a lungul graniței dintre Israel și Liban. Deturnarea obuzelor spre Israel nu ar avea un impact imediat asupra capacității Ucrainei de a lupta împotriva trupelor ruse, spun oficialii israelieni citați de Axios. Dar nu este clar dacă Statele Unite ale Americii își vor putea spori semnificativ sprijinul militar pentru Ucraina în cazul în care războiul dintre Israel și Hamas se va transforma într-un conflict regional mai larg.
Ucraina va primi rachete ATACMS în regim permanent, a declarat ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, într-un interviu la postul de televiziune 1plus1. El s-a arătat optimist și în ceea ce privește furnizarea de avioane de luptă F-16, pe care Kievul le solicită de mult timp aliaților. Potrivit lui Kuleba, primele aeronave de luptă americane ar putea fi livrate încă din prima jumătate a anului viitor, ceea ce în opinia lui va schimba semnificativ situația de pe câmpul de luptă.
„Acum piloții ucraineni urmează cursuri de instruire în străinătate, iar infrastructura necesară este pregătită în Ucraina. Adică, singurele obstacole pentru ca F-16 să apară pe cerul Ucrainei sunt finalizarea instruirii piloților și pregătirea infrastructurii”, a spus Kuleba la același post ucrainean de televiziune.
Ambasadorul Germaniei în Ucraina, Martin Jäger, a declarat într-un interviu acordat Evropeyskaya Pravda că guvernul de la Berlin nu va furniza acum Kievului rachete cu rază lungă de acțiune Taurus. El a spus că partea ucraineană a fost informată despre această decizie.
„Deocamdată nu vor fi livrări de rachete Taurus către Ucraina. În opinia mea, guvernul federal și cancelarul german au spus acest lucru foarte clar. De asemenea, am informat guvernul ucrainean despre această decizie și am informat-o în detaliu”, a spus diplomatul amintind că Germania a pregătit în schimb un nou pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de un miliard de euro. Mai multe publicații internaționale, atrag atenția asupra presiunii în creștere la care este supus guvernul cancelarului german Olaf Scholz cu privire la transferul rachetelor Taurus în Ucraina. Și asta în special după ce Statele unite au decis să furnizeze Kievului rachetele sale ATACMS, care au fost deja folosite cu succes în timpul loviturilor asupra a două aerodromuri militare ale rușilor aflate pe teritoriile ocupate ale Ucrainei.
China și-a dezvoltat arsenalului nuclear mai mult decât prognozau Statele Unite și își extinde flota militară, scrie Politico făcând trimitere la surse din cadrul Departamentului american al Apărării. ”Pentagonul estimează că, în mai 2023, China avea peste 500 de focoase nucleare în arsenalul său - cu aproximativ 100 mai mult decât anul trecut. Statele Unite se așteaptă ca Beijingul să își dubleze numărul de focoase nucleare până în 2030 și să aibă 1.500 de focoase nucleare până în 2035. Este o creștere semnificativă a producției în comparație cu ceea ce puteau face chinezii în urmă cu aproximativ zece ani. Ei se extind și investesc în platformele lor de livrare nucleare terestre, maritime și aeriene, precum și în infrastructura, necesară pentru o extindere semnificativă a forțelor lor nucleare”, a spus unul dintre oficialii Departamentului american al Apărării pentru Politico. Publicația amintește că cele mai mari puteri nucleare ale lumii – Statele Unite ale Americii, Rusia și China - pregătesc activ infrastructura pentru efectuarea unor teste nucleare reale, care sunt interzise de aproximativ 30 de ani prin acorduri internaționale.
