Revista presei internaționale: Evoluția și impactul conflictului din Orientul Mijlociu; Manifestațiile pro-palestiniene iau amploare
Principalele publicații internaționale continuă să urmărească evoluția și impactul conflictului din Orientul Mijlociu, unde Israelul nu încetează să atace gruparea Hamas și se pregătește să invadeze Fâșia Gaza. Presa internațională relatează despre manifestațiile pro-palestiniene care iau amploare și riscă să destabilizeze situația din mai multe țări ale lumii. Lidia Petrenco a selectat câteva dintre cele mai importante articole care reflectă evenimentele internaționale și vine cu detalii.
Euronews descrie amploarea manifestațiilor pro-palestiniene care au avut loc sâmbătă și duminică pe străzile orașelor europene. Zeci de mii de protestatari au ieșit pe străzile din Londra, Berlin, Roma și orașul francez Marsilia, cerând încetarea bombardamentelor israeliene asupra Fâșiei Gaza, declanșate ca răspuns la atacurile teroriste ale grupării Hamas din 7 octombrie. La Londra în jur de 100.000 de persoane au scandat „Palestina liberă”, pledând pentru oprirea ostilităților și livrarea în siguranță a ajutoarelor umanitare pentru civilii palestinieni din Fâșia Gaza.
În timp ce lumea musulmană cere încetarea focului, Israelul continuă să pregătească o ofensivă terestră în Fâșia Gaza pentru distrugerea grupării Hamas. The Times of Israel îl citează pe ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, potrivit căruia, viitoarea operațiune militară ar putea dura două-trei luni, dar va fi ultima dacă gruparea teroristă Hamas va fi distrusă. ”Inamicul se va confrunta mai întâi cu lovituri aeriene, iar apoi va întâlni tancurile și infanteria”, menționează The Times of Israel planurile anunțate de ministrul israelian al Apărării.
Administrația președintelui american Joe Biden face presiuni asupra Israelului, cerându-i să amâne ofensiva terestră în Fâșia Gaza, dezvăluie CNN făcând trimitere la propriile surse diplomatice. Potrivit acestora, înaintea unei operațiuni militare terestre împotriva grupării Hamas, administrația americană vrea să facă totul pentru a elibera ostaticii. Sursele CNN spun că Washingtonul speră într-o asemenea șansă după ce vineri, Hamas a eliberat două femei din captivitate. Necesitatea de a trimite noi camioane cu ajutoare umanitare în Fâșia Gaza ar fi un alt motiv pentru care Statele Unite ar insista asupra amânării ofensivei terestre israeliene, notează CNN. Sursele jurnaliștilor din conducerea israeliană, neagă însă această informație. ”Statele Unite poartă un dialog strâns cu Israelul, însă nu fac presiuni asupra acestuia cu privire la operațiunea militară terestră", a afirmat un oficial de la Tel Aviv pentru CNN.
Jurnaliștii aceluiași post american relatează că unii polițiști de frontieră egipteni au suferit răni ușoare după ce un tanc israelian a tras accidental în direcția unui turn de veghe al Egiptului. CNN precizează că turnul a fost lovit de fragmente ale obuzului, Forțele de Apărare ale Israelului cerând iertare Egiptului pentru acest incident, care a avut loc la frontiera sa cu Fâșia Gaza. Publicațiile occidentale continuă să urmărească îndeaproape disputele politice din Statele Unite, care pot fi decisive pentru soarta celor mai importante conflicte din lume, precum sunt cele din Ucraina și Israel. Publicația americană Axios scrie că unii republicani din Camera Reprezentanților susțin pachetul de ajutor pentru Ucraina și Israel, solicitat vineri de președintele Joe Biden. Publicația subliniază că valoarea întregului pachet, solicitat în regim de urgență de liderul de la Casa Albă, este de 106 miliarde de dolari.
Din această sumă, Ucraina ar urma să primească 60 de miliarde de dolari pentru a face față agresiunii militare ruse. 14 miliarde de dolari este suma solicitată de președintele american pentru a sprijini Israelul în lupta pe care o duce împotriva grupării islamiste Hamas. O altă parte din bani e prevăzută pentru sprijinul oferit Taiwanului pe fondul amenințărilor venite din partea Chinei. Restul banilor ar urma să fie alocați pentru securizarea frontierei Statelor Unite cu Mexicul. Această măsură a fost cerută de parlamentari din tabăra radicală a Partidului Republican și a fost luată în calcul de președintele Biden ca formulă de compromis pentru aprobarea celorlalte ajutoare solicitate, explică jurnalștii de la Axios.
Pe fondul tensiunilor provocate de pericolul unei escaladări a conflictului din Orientul Mijlociu, mai multe publicații occidentale atrag atenția asupra rolului geopolitic al Chinei, care a trimis șase nave de război în Orientul Mijlociu de teamă că noua criză, mai gravă decât precedentele, ar putea declanșa un al treilea război mondial.
Newsweek subliniază că Beijingul este de partea Hamas în actualul conflict, învinuind Israelul de „represalii excesive” prin care și-ar fi depășit dreptul la autoapărare. „Ar trebui să asculte cu seriozitate apelurile comunității internaționale și ale secretarului general al Națiunilor Unite și să oprească pedepsirea colectivă a oamenilor din Gaza”, amintește Newsweek declarațiile ministrului chinez de Externe, Wang Yi.
Ce strategie urmărește China? – se întreabă jurnaliștii publicației americane, care își exprimă viziunea asupra planurilor geopolitice ale Beijingului. ”În timpul vizitei sale recente în Rusia, liderul chinez Xi Jinping și-a împărtășit viziunea pentru o „mare transformare a secolului” cu Putin, încercând să înlocuiască actuala ordine mondială liberală susținută de SUA cu un sistem internațional multipolar, detronând America de pe poziția sa de lider global. Pentru a atinge acest obiectiv, propaganda servește ca un instrument vital pentru Partidul Comunist Chinez. Ori de câte ori se ivește ocazia, Beijingul promovează cu entuziasm narațiunea conform căreia Statele Unite sunt întruchiparea aroganței și opresiunii – nimic mai mult decât o putere imperialistă, în timp ce Partidul Comunist Chinez este prezentat ca o forță globală responsabilă care caută pacea.
De exemplu, pe 15 octombrie la postul China Global Television Network (CGTN) apelurile Chinei la încetarea focului și acordarea ajutoarelor umanitare pentru Gaza au contrastat cu promovarea informațiilor despre desfășurarea de portavioane americane în regiune. Mesajul a fost clar: SUA este un războinic, iar China este pacificator.
Campania retorică a Beijingului a modelat inițial opinia publică în China – apoi s-a răspândit pe arenele internaționale. A avut rezonanță în țările musulmane, în marile orașe europene și americane cu populații musulmane semnificative și, în general, în țările aliate ale Chinei din întreaga lume. Desigur, este o prostie. A cere o încetare a focului de la Israel în acest moment înseamnă a oferi Hamas impunitate pentru ucideri în masă și atrocități. Dar nici măcar Beijingul nu ia în calcul asta”, observă Newsweek.
În fine, publicația americană trage concluzia că ”Beijingul poate contribui la restabilirea păcii în regiune, dar conflictul din Orientul Mijlociu avantajează mult Beijingul, mai ales atunci când se intensifică. Beijingul vede ziua de 7 octombrie ca pe o oportunitate de a distrage atenția SUA de la concentrarea energiei asupra Taiwanului”.
Le Figaro semnalează că în ultimul an, China și-a extins semnificativ arsenalul focoaselor nucleare. Ziarul francez citează date din Raportul anual al Departamentului de Apărare al SUA, potrivit căruia Beijingul și-a dublat numărul focoaselor nucleare și a înmulțit cu cinci numărul lansatoarelor de rachete intercontinentale în trei ani.
„Epoca în care China avea un arsenal nuclear relativ stabil, mai mult sau mai puțin echivalent cu cel al Franței, s-a încheiat. Publicată săptămâna aceasta, cea mai recentă evaluare anuală a capacităților militare chineze efectuată de Departamentul Apărării al SUA confirmă acest lucru. „DoD” (n.r. Departamentul Apărării) estimează că Beijingul avea 500 de focoase nucleare operaționale în mai 2023, o creștere cu 25% față de cele 400 menționate în raportul din 2022. China este „pe cale să depășească proiecțiile anterioare”, ceea ce îngrijorează Pentagonul...
Această jumătate de mie de focoase chineze e desigur deocamdată modestă în comparație cu cele 5.889 și 5.244 deținute de Rusia și, respectiv, Statele Unite. Dar aceste cifre colosale includ toate focoasele celor două superputeri nucleare din perioada Războiului Rece, inclusiv cele din rezervă și cele destinate utilizării tactice”, conchide Le Figaro.
