Corespondență Bruxelles// Când Viktor Orbán compară UE cu URSS: cum poate fi evitată președinția maghiară a UE?
Premierul maghiar Viktor Orbán a comparat calitatea de membru al Ungariei în UE cu ocupația sovietică a țării sale, în timpul unui discurs pronunțat luni 23 octombrie, în care el a comemorat revolta Ungariei în 1956 împotriva guvernării sovietice.
„Astăzi se repetă lucruri care ne amintesc de epoca sovietică. Da, se întâmplă ca istoria să se repete”, a spus Orbán. „Din fericire, ceea ce cândva a fost tragedie este acum o comedie în cel mai bun caz. Bruxelles nu este Moscova. Moscova a fost o tragedie. Bruxelles-ul este doar o parodie contemporană proastă.” Mari îndoieli în UE cu privire la Ungaria
Miniștrii de externe ai UE, reuniți luni 23 octombrie la Luxemburg, și-au văzut agenda dominată de războiul Israel-Hamas. Așa cum se anticipase, războiul din Gaza a reușit să împingă agresiunea rusă în Ucraina spre culisele atenției mondiale. Printre alte subiecte neformulate public, a fost și acela că Ungaria blochează ajutorul pentru Ucraina. E vorba mai ales de următoarea tranșă din banii Facilității Europene pentru Pace pentru a cofinanța armele și ajutorul pentru Kiev. Tot așa, Ungaria urmează să-și sporească importurile de gaz rusesc în această iarnă, după cum a anunțat gigantul energetic de stat al Moscovei, Gazprom, în ciuda criticilor tot mai mari în Uniunea Europeană că acest aranjament dintre Budapesta și Moscova finanțează războiul din Ucraina.
Directorul Gazprom, Alexei Miller, a anunțat că 1,3 miliarde de metri cubi de gaz au fost deja livrați Ungariei, pe lângă contractele în curs în acest an.
Ungaria, beată de gazul rusesc
Legăturile Orbán-Putin sunt în centrul atenției în acest moment în Europa: strângerea de mână dintre Viktor Orbán și președintele rus Vladimir Putin săptămâna trecută a surprins în toate capitalele. Șefa guvernului Estoniei Kaja Kallas a trecut în dosar spunând că a fost „foarte, foarte neplăcut”. Purtătorul de cuvânt al lui Orbán, Zoltán Kovács, a atacat-o însă pentru legăturile de afaceri ale soțului ei cu Rusia.
Dar există o teamă mai profundă cu privire la Ungaria: țara va deține președinția Consiliului anul viitor și sunt formulate îngrijorări că Budapesta ar putea împărtăși informații sensibile ale UE cu Moscova. Ungaria, care va deține președinția în a doua jumătate a anului 2024, dă deja bătăi de cap Uniunii Europene. Blocând sau prelungind deciziile UE privind sancțiunile împotriva Rusiei, această țară este văzută ca etern aducătoare de probleme în UE. Bruxelles-ul a luat chiar măsuri legale împotriva Budapestei, inclusiv pentru încălcarea statului de drept, și a înghețat o parte din fondurile financiare destinate Ungariei.
Unii diplomați de la Bruxelles își smulg părul imaginându-și funcționarea Consiliului în timpul președinției ungare. Întrucât blochează în prezent deciziile privind sancțiunile împotriva Rusiei, cum oare va conduce Ungaria, în calitate de țară președinte al UE, discuțiile, consultările și întâlnirile privind adoptarea, extinderea sau eliminarea acestor sancțiuni? Ca regulă generală, țara care deține președinția prin rotație trebuie să fie neutră, dar rolul său de conducere o pune în situația de a influența ordinea de zi și votul rezoluțiilor.
Cum poate fi evitată președinția maghiară a UE
Pentru a evita o situație de negestionat, Parlamentul European a propus privarea Ungariei de președinția prin rotație. Acesta ar fi ceva fără precedent și nu există baze legale pentru un astfel de scenariu. Chiar dacă țara ar fi „sărită”, după ea vine Polonia, tot în relații proaste cu instituțiile UE și tot pentru încălcarea statului de drept și a independenței justiției. Viktor Orban riscă așadar să fie figura cheie în UE în a doua jumătate a anului 2024, când cei douăzeci și șapte vor duce negocieri dure privind numirea celor mai importanți lideri ai instituțiilor Uniunii.
De aceea, pentru mulți, principiul președinției rotative europene de șase luni, creat pe când UE nu avea decât șase state membre, a devenit greoi și deficitar.
În final, e vorba doar de hazardul unei combinații între calendar și ordinea alfabetică, altminteri, cu 27 de membri în UE, această președinție rotativă de 6 luni îi revine fiecăruia o dată la... 14 ani.
AUTOR: Dan Alexe
