Revista presei internaționale: Eventuala soluție privind prevenirea escaladării conflictului din Orientul Mijlociu; Alegerea unui nou președinte al Camerei Reprezentanților în Congresul american
Presa internațională scrie azi despre o eventuală soluție privind prevenirea escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, subiect pe care-l abordează azi, inclusiv Consiliul European, care nu va ignora nici problema extinderii blocului comunitar. Alegerea unui nou președinte al Camerei Reprezentanților în Congresul american, este un alt subiect comentat pe primele pagini ale publicațiilor internaționale. Relatează Lidia Petrenco.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu este gata să amâne ofensiva militară terestră împotriva trupelor Hamas din Fâșia Gaza, susțin sursele anonime ale publicației americane Axios. Potrivit acestora, există câțiva factori importanți care-l determină pe Netanyahu să nu grăbească declanșarea operațiunii. Unul este legat de presiunile puse de administrația Statelor Unite care au nevoie de mai mult timp pentru a negocia eliberarea ostaticilor, ținuți captivi de Hamas în Fâșia Gaza. Washingtonul mai insistă asupra amânării ofensivei israeliene pentru a oferi în prealabil asistență palestinienilor și a evita o criză umanitară de proporții, respectiv - reacții negative la nivel global. Statele Unite mai au nevoie de timp inclusiv pentru a-și consolida prezența militară în Orientul Mijlociu, având în vedere temerile tot mai mari că Iranul sau grupările teroriste pe care le susține ar putea ataca Israelul în cazul în care acesta va invada Fâșia Gaza. Jurnaliștii de la Axios notează că Netanyahu are și propriile motive să ezite. În ciuda presiunilor din partea oficialilor care cer acțiuni rapide împotriva Hamas, premierul israelian, nu pare dispus să-și asume riscuri. El se teme că o ofensivă pripită ar putea prinde armata israeliană în lupte lungi și sângeroase de stradă care ar putea face zeci de mii de victime umane fără să fie distrusă gruparea Hamas.
Și Statele Unite sunt îngrijorate de pericolul unui asemenea scenariu, spun sursele CNN. Potrivit acestora, Washingtonul încearcă să convingă Israelul să evite luptele urbane pe care le-au dus Statele Unite în timpul războiului din Irak. „Consilierii americani aflați în Israel ajută la elaborarea unor strategii pentru distrugerea Hamas, folosind lecțiile învățate, în special, din Bătălia de la Fallujah din 2004, una dintre cele mai mortale bătălii din războiul din Irak. În loc de o ofensivă terestră la scară largă asupra Fâșiei Gaza, care ar putea pune în pericol ostaticii și civilii și ar putea escalada încă mai mult tensiunile în regiune, consilierii militari americani îi îndeamnă pe israelieni să folosească atacuri aeriene de precizie combinate cu raiduri ale forțelor speciale. La fel ca Hamas, militanții Statului Islamic construiseră tuneluri în tot Mosulul și au folosit civili ca scuturi umane, făcând lupta pentru oraș mai dificilă și mai prelungită decât se aștepta inițial. Pentru a ajuta la transmiterea mesajului, administrația Biden l-a trimis pe generalul Marine Corps James Glynn în Israel pentru a sfătui Forțele de Apărare ale Israelului cu privire la planificarea ofensivă tactică. Glynn are o vastă experiență militară în Irak, în special în Fallujah, unde a comandat trupele în timpul unora dintre cele mai sângeroase bătălii”, au declarat sursele CNN.
Qatarul cere Hamas să elibereze ostaticii fără a aștepta concesii din partea Israelului, titrează Reuters citând trei diplomați și surse regionale familiarizate cu negocierile. Agenția britanică de presă subliniază că țările din Golful Persic, în coordonare cu Statele Unite, negociază cu Hamas prin intermediul Qatarului eliberarea a peste 200 de ostatici. Sursele Reuters spun că mediatorii qatarezi încearcă să convingă gruparea Hamas că eliberarea unui grup mare de ostatici va ameliora logistica militanților, care trebuie să hrănească și să adăpostească persoanele captive și să trateze răniții. Reuters remarca mai devreme că rolul de mediator i-a revenit Qatarului în condițiile în care cei mai mulți dintre reprezentanții aripei politice a grupării Hamas locuiesc anume în această țară.
În condițiile în care Turcia este un actor regional important, presa internațională scoate în evidență poziția președintelui turc Recep Erdogan privind situația din Orientul Mijlociu exprimată în plenul parlamentului de la Ankara. „HAMAS nu este o organizație teroristă precum declară Israelul și Occidentul, ci un grup de mujahedini care își apără pământurile”, a declarat Erdogan în aplauzele furtunoase ale parlamentarilor, transmite BBC. Jurnaliștii companiei britanice subliniază că președintele turc și-a anulat o vizită la Tel Aviv din cauza războiului dus de Israel împotriva militanților Hamas din Fâșia Gaza, pe care Erdogan l-a numit „inuman”. El a chemat statele occidentale să nu toarne gaz pe foc sprijinind Israelul și a îndemnat țările musulmane să lucreze împreună pentru a obține o încetare a focului și o pace durabilă în regiune, accentuează BBC viziunea președintelui turc asupra soluționării conflictului.
Posibilitatea unei „pauze umanitare” în războiul Israelului cu Hamas, va fi abordată azi și mâine la un summit al Consiliului European, anunță publicațiile intenaționale. The Times of Israel scrie că liderii blocului comunitar se reunesc pe fondul unor îndoieli crescânde cu privire la capacitatea Occidentului de a sprijini în continuare Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei. Blocul celor 27 de națiuni a fost mult timp împărțit între membri pro-palestinieni și susținători convinși ai Israelului, subliniază ziarul. În fine, după mai multe zile de negocieri, țările Uniunii Europene au formulat proiectul unei declarații prin care solicită Israelului oprirea temporară a atacurilor aeriene pentru a oferi ajutoare umanitare civililor palestinieni din Fâșia Gaza, notează Times of Israel.
Publicațiile internaționale scriu că la summit-ul de azi și mâine, liderii europeni vor aborda inclusiv problema sprijinului militar și financiar pentru Ucraina, dar și reformele necesare pentru extinderea blocului comunitar. Într-un interviu acordat publicației Politico în ajunul reuniunii, președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a sugerat că deputații din Ucraina și Republica Moldova ar putea participa ca membri „observatori” la lucrările legislativului de la Strasbourg înainte de aderarea celor două state la Uniunea Europeană. Metsola a precizat că deputații „observatori” nu vor avea drept de vot și ar urma să fie mai degrabă numiți decât aleși. „Va trebui să vedem când se va întâmpla, în ce moment pot deveni eligibili pentru asta”, a spus Metsola pentru Politico. Publicația amintește că Ucraina și Republica Moldova speră să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui an după o evaluare a reformelor asumate de cele două state în vara anului trecut.
Presa internațională comentează și alegerea noului speaker în Camera Reprezentanților din Statele Unite ale Americii. Noul Președinte al Camerei este republicanul Mike Johnson, un aliat al fostului președinte american Donal Trump, iar după 3 săptămâni de haos, se așteaptă dezbateri agresive asupra mai multor probleme primordiale, scrie publicația americană ABCNews. Mike Johnson a fost ales cel de-al 56-lea președinte al Camerei miercuri, după trei încercări eșuate. Spre deosebire de tentativele anterioare, toți republicanii au votat pentru candidatul propus de partid, oferindu-i 220 de voturi, conchide publicația.
