Raportul „Transparența activității Consiliului Superior al Procurorilor”: ce nereguli au fost prezentate
Discutarea subiectelor în ședință închisă, precum și publicarea întârziată a hotărârilor adoptate de organul colegial de autoadministrare a procurorilor, sunt câteva dintre neregulile prezentate în raportul „Transparența activității Consiliului Superior al Procurorilor”, lansat astăzi de Centrul pentru Resurse Juridice. Membrii CSP consideră criticile constructive și recunosc majoritatea neregulilor.
Hotărârile adoptate de Consiliul Superior al Procurorilor sunt publicate în medie timp de 42 de zile lucrătoare, ceea ce constituie de patru ori mai mult decât termenul legal, potrivit raportului. Totodată, unele hotărâri ale CSP au fost publicate peste 520 de zile lucrătoare de la aprobare, iar altele, care datează din 2021 încă nu au fost publicate.
Practica membrilor CSP de a dezbate subiectele în ședință închisă, urmată de o motivare precară a unor tipuri de hotărâri, precum și publicarea destul de tardivă a acestora, lezează transparența activității Consiliului Superior al Procurorilor, susține raportorul Centrului pentru Resurse Juridice, Daniel Gudilin.
„Regulamentul Colegiului disciplinar prevede că examinarea contestațiilor se face în ședință publică cu unele excepții de rigoare. Ne întrebăm de ce atunci CSP aplică ședința închisă pentru orice examinare disciplinară. Totuși, ședința închisă afectează semnificativ transparența activității organului de autogestionare a procurorilor”, a declarat Daniel Gudilin.
Constatările raportului sunt constructive, dar pentru mai multă claritate era binevenită o mai bună interacționare cu membrii Consiliului Superior al Procurorilor, a afirmat reprezentantul instituției, Constantin Șușu.
„Criticile sunt foarte constructive, nu le accept în totalitate. De gradul de transparență a Consiliului Superior al Procurorilor depinde și credibilitatea în această instituție, nu doar din partea publicului, dar și din partea corpului de procurori. Urmează să venim cu un răspuns la toate recomandările”, a menționat Constantin Șușu.
Nu toate deciziile adoptate de CSP sunt transparente, ceea ce duce la confuzii, a afirmat procurorul- șef- adjunct de la Procuratura Anticorupție, Octavian Iachimovschi, care a menționat că este de acord cu majoritatea obiecțiilor din raport.
„Ce să mă gândesc eu când citesc o hotărâre a CSP și singura motivare este că așa s-a exprimat votul. Probabil că CSP a dat de anumite informații și date referitor la acel candidat și vrea să le ascundă sau poate că CSP are un alt candidat și îl respinge pe candidatul propus de procurorul general doar ca să numească cineva din membrii CSP un alt candidat. Ca o recomandare: urmăriți vă rog și comportamentul membrilor CSP la ședințele online când sunt opriți unii membri din cuvântările lor și le este recomandat să vorbească în deliberare, care noi știm că e secretă”, a subliniat Octavian Iachimovschi.
Raportul ce vizează Transparența activității Consiliului Superior al Procurorilor se referă la perioada 1 ianuarie 2020 – 30 iunie 2023 și a fost realizat în baza unui chestionar.
Autor: Olga Stăvilă
