Revista presei: Implicarea Rusiei în procesele democratice din Republica Moldova; Intensificarea cooperării cu NATO
Implicarea Rusiei în procesele democratice din Republica Moldova, intensificarea cooperării cu NATO, acțiunile provocatoare, neîntemeiate și inadmisibile din partea Tiraspolului – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la Vocea Basarabiei, președinta Maia Sandu declară că astăzi nu există un pericol de agresiune din partea Federației Ruse, dar că aceasta încearcă în continuare să compromită procesele democratice din Republica Moldova, inclusiv apropiatele alegeri locale. Vedem cum Federația Rusă investește, joacă cu partidele care se declară pro-ruse, dar și cu cele care se declară pro-europene doar pentru ca să obțină control politic majoritar, pentru că și pentru ei este clar că opțiunea majorității cetățenilor este cea proeuropeană. Depinde de noi să înțelegem aceste riscuri, să nu ne vindem votul, pentru că dacă ne vindem votul, ne vindem și viitorul, dar și interesul național, afirmă șefa statului. Întrebată dacă instituțiile statului sunt capabile să facă față acestei situației, inclusiv să controleze fluxurile ilegale de bani, Maia Sandu spune că instituțiile lucrează, cu mai mult sau mai puțin succes, fiind încă în proces de reformă, de curățare de elemente corupte. Instituțiile lucrează, dar nu în modul în care ar putea să ne asigure o protecție majoră, a punctat președinta.
Într-un interviu pentru Moldova 1, expertul în securitate și apărare, Radu Burduja, director al Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței, afirmă, în contextul întrevederii premierului Dorin Recean cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că asistăm la o intensificare a cooperării între Alianța Nord Atlantică și Republica Moldova prin dialogul la nivel politic și cel militar. Dialog se consolidează și o să ajute la contracararea amenințărilor hibride, la consolidarea rezilienței și a capacităților de apărare. El precizează că intensificarea dialogului politic și cooperării practice este reciproc benefică, atât pentru Republica Moldova, cât și pentru NATO, care pune la masa de dialog o țară din Estul Europei, aflată într-o zonă vulnerabilă din regiunea Mării Negre. La întrevederea cu premierul Recean, secretarul general al NATO a reconfirmat sprijinul Alianței spunând că Moscova continuă să pună presiune pe Republica Moldova cu scopul de a destabiliza societatea și de a submina democrația.
Newsmaker.md explică într-o investigație cum funcționează schema fugarului Ilan Șor de a oferi, în ajunul alegerilor locale, suplimente de 1.000 de lei pensionarilor din Găgăuzia, raionul Orhei și orașul Taraclia. Banii pentru acordarea acestor suplimente ar proveni de la pretinși sponsori din Moscova și ajung obscur în conturile primăriilor sau în conturi special deschise, dar rămân deocamdată înghețați din cauza lipsei unui acord cu sponsorul, în cazul autonomiei găgăuze, sau în lipsa confirmării băncii, în cazul orașului Taraclia. Doctora în științe politice, Angela Colațchi, consideră că aceste plăți sunt o altă formă de mituire a alegătorilor în ajunul alegerilor locale, iar autoritățile ar trebui să acționeze și să afle cine exact transferă acești bani. Procuratura Generală admite că aceste acțiuni ar putea face obiectul unei anchete penale, dar precizează că nu pot fi investigate în cadrul amplului dosar penal privind finanțarea ilegală a partidului „ȘOR”, care a fost, între timp, declarat neconstituțional.
Ziarul Național informează că autoritățile de la Chișinău acuză regimul separatist de la Tiraspol de acțiuni „provocatoare, neîntemeiate și inadmisibile” în Zona de Securitate, cu scopul de a închide circulația și de a-și întări controlul în regiune, și constată ineficiența operațiunii de menținere a păcii pe râul Nistru, care nu contribuie la detensionarea situației. Delegația Chișinăului în Comisia Unificată de Control spune că reprezentanții regiunii transnistrene au refuzat să ofere explicații pe marginea lucrărilor neautorizate pe drumul ce leagă localitățile Tighina și Varnița, unde au fost instalate plăci din beton și săpate gropi. Biroul Politici de Reintegrare precizează că a cerut constant documentarea măsurilor unilaterale și înlăturarea posturilor și obstacolelor instalate pe drum. De cealaltă partea, Tiraspolul afirmă că au fost săpate gropi pentru a construi o toaletă publică și că ar fi informat despre asta Chișinăul.
Radio Chișinău îl citează pe ministrul Energiei, Victor Parlicov, dând asigurări că majorarea prețului la serviciile de transport al gazului nu va afecta consumatorii finali. ANRE a anunțat că va mări tarifele de două ori, nu e atât de mult pentru a pune presiune pe tarifele finale, a explicat Parlicov. El a mai afirmat că deși mai sunt de finalizat anumite proceduri, fizic operațiunile de transportare a gazelor au trecut deja în gestiunea Vestmoldtransgaz, subsidiara Transgaz România, care a cerut majorarea prețului la serviciile de transport pentru a-și putea acoperi cheltuielile. Cu referire la proiectele de interconectare energetică cu România, ministrul a reiterat că lucrările la linia de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău ar urma să se încheie în 2025, iar linia Bălți-Suceava urmează să fie gata în 2027. După ce finalizăm toate aceste interconexiuni, vom avea o securitate energetică total asigurată, a declarat ministrul.
Editorialistul Ziarului de Gardă Petru Grozavu notează că s-a creat impresia că în Republica Moldova războiul e mai mult speculat ca problemă decât este și că convine să pui pe seama războiului toate crizele și eșecurile. Și dacă războiul rămâne, ce ne facem cu economia, și așa falimentară. Dacă rămâne războiul, rămâne și criza, de unde și din ce facem bugetul, se întrebă comentatorul. El precizează că una e să faci proiecte din bani împrumutați, care trebuie întorși, și alta e să faci din bani de la buget, ceea ce ar însemna că avem economie și Guvern care face bani. O economie calică lasă în urma sa un sistem social calic, cu salarii de mântuială, cu pensii și indemnizații la întâmplare și cu efecte foarte proaste pentru imaginea unui regim de guvernare, notează editorialistul.
Într-un podcast la Europa Liberă, Ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, spune că de la izbucnirea războiului dintre Statul Israel și Hamas, 50 de cetățeni moldoveni au cerut asistența Ambasadei pentru a fi evacuați din Fâșia Gaza. Ținem legătura cu autoritățile din România și Ucraina, în încercarea de a ne consolida eforturile pentru ca această evacuare să fie posibilă, explică diplomatul. Potrivit lui, a fost înregistrat „un exod” al muncitorilor moldoveni din Israel. „Nu toți rezistă psihologic în condițiile unui război”, firmă Roitman. El precizează că, până la ostilități, în Israel erau mai bine de 7.000 de cetățeni moldoveni, care munceau preponderent în construcții, și peste 5.500 de îngrijitori la domiciliu – în mare parte femei. Datele oficiale arată că în primele două săptămâni de la izbucnirea războiului dintre Statul Israel și Hamas, în Republica Moldova au revenit peste 1600 de cetățeni. Ambasadorul dă asigurări că au existat și există posibilități de plecare pentru cei care vor să ajungă în Republica Moldova. Zboruri sunt, chiar dacă prețul biletelor a crescut urmare a majorării taxelor de către asiguratorii companiilor avia.
Într-o emisiune la Vocea Basarabiei, analistul politic Igor Boțan constată că problema finanțării de către partide a campaniilor electorale este una foarte acută. Analistul precizează că persistă mișcarea în direcția bună, cuvenită și speră că, cu timpul, vom ajunge la conștientizarea atât de către concurenții electorali, cât și de către cetățeni că un scrutin este despre idei, despre proiecte și nu despre cine pe cine mituiește ca să voteze într-un fel sau altul. Trebuie de reflectat la modul în care sunt finanțate partidele pentru că în caz contrar le scăpăm la cheremul sacilor cu bani, care pot să aranjeze lucrurile astfel încât să avem instituții capturate, spune Boțan. Soluția pe care o propune este preluarea modelului german de finanțare a partidelor de la bugetul de stat, care presupune că banii se oferă proporțional nu doar cu numărul de voturi obținute în scrutine, ci și cu suma adunată din donații. Deci, partidul este pus în situația să găsească donatori pentru activitatea sa.
Nordnews.md informează despre deschiderea punctului de Asistență Medicală Urgentă în localitatea Clocușna, raionul Ocnița. Punctul va avea 13 angajați printre care asistenți medicali, infirmieri, conducători de ambulanță și vor acorda asistență medicală urgentă la peste opt mii de locuitori din cinci sate. Personalul va beneficia de condiții moderne, clădirea, cu o suprafață de peste 200 de metri pătrați, fiind renovată capital și dotată cu mobilier. Unitatea medicală are sală de alertă, depozit pentru păstrarea medicamentelor, săli de odihnă pentru personal, sufragerie, blocuri sanitare. De asemenea, a fost amplasată o copertină pentru staționarea autosanitarei. Costul lucrărilor de reparație a încăperilor, de conectare la rețelele termice, de alimentare cu gaze, energie electrică, apă și canalizare, dar și construcția copertinei constituie 3,9 milioane de lei. Mijloacele financiare au fost alocate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală și de Ministerul Sănătății.
