REVISTA PRESEI // Manuale de istorie de la Kremlin pentru regiunea transnistreană; Tranzacții de milioane din Rusia pentru cumpărarea alegătorilor
Lotul de manuale propagandistice de istorie de la Kremlin pentru regiunea transnistreană; tranzacții de milioane din Rusia pentru cumpărarea alegătorilor și fraudarea procesului electoral – sunt printre principalele subiecte din presa națională, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Newsmaker.md informează că Moscova a transmis regiunii transnistrene un lot de 2.500 de manuale de istorie în care evenimentele din istoria modernă a Federației Ruse, inclusiv agresiunea militară asupra Ucrainei și anexarea Crimeii, sunt interpretate în stilul propagandei ruse. Jurnaliștii portalului au ajuns în posesia unui exemplar al manualului de „Istorie a Patriei”, ediția 2023, pentru clasa a IX-a, și observă că în el invazia rusă din Ucraina este numită „operațiune de salvare”, iar anexarea peninsulei ucrainene Crimeea – „reintegrare teritorială”. Vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian declară că lotul de manuale nu a trecut prin punctele de control ale Republicii Moldova. Cel mai probabil, manualele au fost aduse cu ajutorul misiunii diplomatice, a precizat Serebrian. Ministrul de Externe, Nicu Popescu, și cel al Educației, Dan Perciun, au calificat acțiunea drept „un gest neprietenos al Rusiei în raport cu cetățenii Republicii Moldova”.
Ziarul de Gardă rezumă noi detalii din dosarul finanțării ilegale a Partidului Șansă, prezentate de șeful Poliției, Viorel Cernăuțeanu. Organele de drept, în cadrul procesului de documentare, constată un fenomen amplu pe întreg teritoriul Republicii Moldova legat de finanțarea campaniei electorale, coruperea alegătorilor, falsificarea semnăturilor în listele pentru susținerea așa-numitor candidați independenți, dar care, de fapt, sunt promovați de partidul politic. Sunt investigate zeci de persoane, unele conlucrează cu instituțiile statului, și ar fi vorba despre tranzacții de milioane de lei. Marea majoritate a tranzacțiilor vin din afara țării și există bănuiala rezonabilă că acestea vin din Federația Rusă și sunt gestionate de o grupare criminală organizată în interesul unui partid politic, bănuiala rezonabilă de finanțare vine asupra Partidului Șansa, a declarat Cernăuțeanu. Acuzațiile sunt negate de președintele partidului, Alexei Lungu.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru scrie despre pomana electorală de 1.000 de lei oferită de fugarul Ilan Șor pensionarilor din Orhei, Găgăuzia și Taraclia și contestă legalitatea acestei afaceri. Logic ar fi ca banii ce vin în bugetul public să fie folosiți conform unor principii corespunzătoare politicii sociale a statului, fără a-i discrimina pe unii cetățeni în baza unor criterii geografice sau ideologice. În cazul dat, dacă se acceptă banii lui Șor, se acceptă discriminarea după criterii etice: nu votezi cu hoții, tâlharii și mafioții, nu primești adaos la pensie. Corect ar fi ca banii transferați de Șor să fie confiscați și folosiți în beneficiul tuturor cetățenilor, fără a-i discrimina în funcție de vot, notează editorialistul. El se întreabă cum totuși s-a ajuns până aici și de ce nu au intervenit instituțiile statului. Cum se întâmplă că Ilan Șor reușește să fie mereu cu un pas înaintea SIS, a procuraturii, a CNA, care ar trebui să preîntâmpine asemenea „operații” ce compromit și mai mult statul care părea că nu mai are cum să fie compromis.
Agenția de presă IPN îl citează pe șeful Misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor, Nicolae Panfil, spunând că fenomenul corupției în alegeri poate afecta integritatea procesului electoral. Când cineva vine cu sacul de bani și împarte în stânga și în dreapta nu mai putem vorbi de alegeri corecte. Dacă cel care vine cu sacul cu bani nu este prins sau este prins și lăsat la libertate, pentru că nu sunt probe, pentru că instituțiile nu își fac treaba până la capăt, sau din alte considerente, inclusiv legislația proastă, atunci, evident că ai un impact serios asupra modului cum va fi văzut și apreciat procesul electoral, explică Nicolae Panfil. El îndeamnă alegătorii și concurenții electorali să fie activi și să sesizeze cazurile de corupție în orice formă ar fi ele, iar autoritățile – să acționeze.
Redactorul-șef al Observatorului de Nord din Soroca Victor Cobăsneanu observă, într-un editorial, că raionul Soroca ocupă un loc în TOP-4 la capitolul numărul de candidați la funcția de primar, cu 160 de candidați la cele 35 de primării (cam 4,5 persoane pentru un loc). Probabil, aceste cifre demonstrează cât de mult s-au înrădăcinat procesele democratice, cât de mare este marja de libertate a cetățenilor și cât de active sunt partidele politice, notează comentatorul. El precizează însă că la o privire mai atentă la listele candidaților o să vedem o mulțime de metamorfoze și matrapazlâcuri care încă urmează să fie descifrate și dezghiocate de-a fir a păr. Printre candidați sunt cei care au trecut în barca unei formațiuni cu ideologie diametral opusă și cei care au demolat axiomele și au intrat pentru a câta oară în aceeași apă. Apare și o nouă categorie - dinastiile de candidați la funcția de primar, dar și un fenomen ne mai întâlnit în alte părți - la funcția de primar pretind persoane străine, venite de aiurea, despre existența cărora nimeni nu a știut.
Într-o emisiune la Vocea Basarabiei, președinta Maia Sandu a comentat hotărârea CtEDO care i-a dat câștig de cauză fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo, obligând statul să-i achite prejudicii morale. Sandu spune că această hotărâre nu vizează decretul prezidențial prin care Stoianoglo a fost destituit și că țara ar fi pierdut mult mai mult dacă acesta ar fi rămas în funcție. Această decizie a vizat o lege concretă, care ulterior a fost modificată și nu are treabă cu deciziile pe care le-am luat eu, a subliniat șefa statului. Nu cred că e cazul să comentez o decizie CtEDO, dar cred că țara ar fi pierdut mai mult dacă în funcția de procuror general ar fi fost păstrat un om care se sfătuia cu Platon despre cum să lupte împotriva corupției. Legea a fost corectată și astăzi legea corespunde standardelor internaționale, a mai declarat Maia Sandu. Potrivit ei, acum este necesară identificarea unei persoane profesioniste și integre care să preia funcția de procuror general. Avem nevoie de cineva foarte curajos, competent, care să vrea să-și asume o muncă foarte grea, a mai spus președinta.
Noi.md îl citează pe fostul președinte al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere, afirmând că în cazul Stoianoglo, Consiliul Superior al Procurorilor nu și-a îndeplinit atribuțiile constituționale, care garantează independența și imparțialitatea procurorilor. Potrivit lui, destituirea lui Stoianoglo a fost posibilă în urma deciziei eronate emisă de CSP pe acest caz, iar acum Consiliul trebuie să repare greșeala comisă atunci și să-l restabilească în funcția de procuror general. Lui Alexandr Stoianoglo i-au fost grosolan încălcate drepturile la o judecată echitabilă, fapt confirmat de CtEDO, afirmă Pulbere. Asociația Obștească „Institutul Justiției Constituționale”, pe care o conduce, a adresat o scrisoare deschisă către CSP prin care cere restabilirea lui Alexandr Stoianoglo în funcția de Procuror General. În scrisoare, asociația accentuează faptul, că Consiliul Superior al Procurorilor are de asemenea responsabilitatea de a repara imaginea instituțională a justiției și a asigura buna funcționare a acesteia în continuare.
Într-un editorial pe ipn.md, istoricul Anatol Țăranu analizează noua strategie a securității naționale și notează că deși aceasta nu fixează toată gama de riscuri și vulnerabilități, reprezintă cea mai avansată concepție de securitate din toată istoria statului moldovenesc contemporan. Iar această circumstanță lasă ușa deschisă pentru un optimism pronunțat privind elaborarea într-un viitor previzibil a unui concept perfect fezabil asigurării unei securități naționale depline, care nu poate fi concepută în afara proiectului unității naționale care asigură cea mai scurtă cale de aderare plenară a spațiului românesc la est de Prut la NATO și UE. Printre omisiunile documentului, Țăranu menționează evitarea unei abordări frontale a problemei asigurării depline a securității Republicii Moldova, preferând o formulă paliativă și afirmând că UE este și va rămâne unul dintre pilonii de bază ai securității pe continentul european, pe când, în realitate, NATO este acea structură politico-militară care asigură apărarea, securitatea și pacea pentru membrii săi.
