Revista presei: Secretele Pre-Vettingului; CEC examinează cererea SIS de excludere din cursa electorală a unor candidați ai Partidului „Șansă”
Secretele Pre-Vettingului, CEC examinează cererea SIS de excludere din cursa electorală a unor candidați ai Partidului „Șansă”, drumarii, pregătiți de iarnă – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
TV8 documentează într-o investigație activitatea Comisiei de Pre-vetting și modul în care această entitate colectează informațiile pentru evaluarea candidaților la funcția de membru a CSM și CSP. De la începutul activității, Comisia a trebuit să țină piept mai multor acuzații pentru că ar fi ascuns numele membrilor secretariatului, adică ale celor care fac analizele și colectează informațiile despre candidații supuși procesului de verificare a integrității. Secretizarea acestor nume a lăsat loc de multiple speculații. După luni de căutări, reporterii de investigație dezvăluie numele câtorva dintre membrii secretariatului Comisiei Pre-vetting, între ei ofițeri CNA, exponenți din societatea civilă, avocați și chiar angajați ai Parlamentului. Membrii Comisiei de Pre-Vetting și autoritățile au adus, de-a lungul timpului, diferite argumente de ce numele angajaților din secretariat nu sunt dezvăluite, invocând, între altele, garanții să nu fie intimidați sau influențați.
Ziarul Național informează că CEC urmează să examineze, azi, într-o ședință extraordinară, sesizarea Serviciului de Informații și Securitate, Inspectoratului General al Poliției și subdiviziunilor teritoriale ale acestora privind excluderea din cursa electorală pentru alegerile de duminică a candidaților Partidului Șansă la funcția de primar ai municipiilor Bălți și Orhei, Victoria Șapa și Alexei Lungu. Sesizarea semnată de șeful SIS, Alexandru Musteață, menționează că cei doi candidați au intenția de a influența procesele electorale apelând la pârghii de corupere și finanțare ilegală dirijată de grupul criminal „Șor”, prin intermediul așa-numitor „proiecte de infrastructură” și „proiecte sociale” finanțate cu bani proveniți din Federația Rusă. În cazul accederii la funcția publică de nivel local, prin utilizarea fondurilor externe cu proveniență criminală, există riscuri iminente că grupul criminal „Șor” va apela la aceleași procedee subversive și la alegerile prezidențiale din 2024 și cele parlamentare din 2025, punând în pericol securitatea statului, mai precizează sesizarea.
Unimedia.info inserează reacția Partidului Șansă care respinge acuzațiile și cere CEC să stopeze „campania mincinoasă” împotriva candidaților formațiunii. Această declarație zgomotoasă a șefului SIS, făcută cu doar câteva zile înainte de alegeri, este o manipulare obișnuită a echipei Maiei Sandu, susține formațiunea, invocând că, până în prezent, nu a fost deschis niciun dosar penal împotriva lui Lungu și Șapa. „Suntem acuzați fără temei de infracțiuni, a căror esență nici măcar nu poate fi formulată, și se fac toate eforturile pentru a ne împiedica să participăm la alegeri”, se mai arată în reacția partidului.
Diez.md explică într-un articol că în funcție de statutul administrativ-teritorial al localității, cetățenii vor primi de la două la patru buletine de vot la alegerile locale de duminică. Cele mai puține buletine de vot, câte două, vor primi locuitorii din municipiile Chișinău și Bălți, care vor vota edilul orașului și componența consiliului municipal. Tot două buletine de vot vor primi cetățenii din localitățile aflate în componența UTA Găgăuzia. La polul opus, cei din suburbiile municipiilor Chișinău și Bălți, vor recepționa câte patru buletine de vot pentru a alege: primarul localității, consiliul local, cel municipal și primarul municipiului. Cetățenii din satele, comunele și restul orașelor Republicii Moldova vor primi trei buletine de vot, alegând primarul localității, consilierii locali și cei raionali.
Comentatorul Ziarului Național Ion Buraga observă că în precedentele scrutine electorale era mai bine, exista, cel puțin, o claritate – cine-i alb sau negru, iar acum e un talmeș-balmeș, totul e aparent, nimic nu se știe cu certitudine, adevărul e alternativ. Renașterea poate ascunde de fapt necrofilie sau încercări de resuscitare a moaștelor sovietice, reforma poate fi pe dos sau în așa fel încât să nu să se schimbe nimic sau doar pe ici, pe colo, în punctele esențiale, crăcănații geopolitici pot fi proeuropeni de nevoie, și chiar putiniștii nu inspiră încredere, nici să-ți dea prin cap cine pot fi ei cu adevărat. Trebuie să fii foarte atent ca votând un familist/ă cu valori tradiționale, pravoslavnice să nu dai peste un pervers/ă, peste un futurist/ă sau preferând o guțulă să nu dai peste un ilan sau viceversa, în loc de un tauber să alegi o șoră, iar sperând să prinzi o șansă să te alegi cu un coronavirus, în variațiuni de la alfa la omega, sau cu altă mare belea. Comentatorul îndeamnă să nu experimentăm în secția de votare.
TVR Moldova relatează că mai bine de jumătate dintre utilajele de deszăpezire ale întreprinderii municipale care întreține drumurile din Chișinău au termenul de exploatare depășit. Cele mai vechi autospeciale au aproape jumătate de secol. Totuși, drumarii dau asigurări că toate funcționează și sunt pregătite pentru sezonul de iarnă. Întreprinderea responsabilă de întreținerea drumurilor din Chișinău spune că are în stoc sare și material antiderapant, dar urmează, în scurt timp, să-și suplimenteze rezervele cu încă opt mii de tone de nisip. Pe șoselele naționale, care sunt întreținute de Administrația de Stat a Drumurilor, vor interveni aproape 300 de autospeciale. Aproximativ 70% dintre ele trebuiau casate demult. 2.000 de muncitori sunt pregătiți, în caz de necesitate, pentru deszăpeziri și împrăștierea materialului antiderapant pe drumurile naționale. Pe 15 sectoare de drum național au fost instalate camere și stații meteorologice. Acestea vor furniza imagini și date despre starea carosabilului și zonele înzăpezite sau cu polei. Guvernul alocă, în fiecare an, între 70 și 90 de milioane de lei pentru întreținerea drumurilor naționale în perioada iernii.
Radio Chișinău îl citează pe istoricul Sergiu Musteață spunând că viitorul Republicii Moldova este alături de România în Uniunea Europeană, iar perspectiva europeană depinde de noi. Soluțiile sunt la noi acasă. Nimeni nu va veni de la Bruxelles sau Strasbourg să ne facă ordine în țară, să ne curețe de corupți. Alinierea la standarde europene este de fapt calea spre integrare propriu-zisă, explică istoricul. Uniunea Europeană ne-a deschis ușa de mai multe ori, iar acum cel mai larg. Dacă mai ratăm și șansa asta, atunci amin Republica Moldova! Pentru Sergiu Musteață, cea mai mare greșeală a multor state post-sovietice, inclusiv Republica Moldova, dar și Ucraina, este că nu și-au creat la timp o viziune de dezvoltare a suveranității și asigurare a independenței față de Rusia, rămânând dominate de situații incerte și chiar de război.
Moldova 1 o citează pe ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru vorbind despre plata despăgubirilor stabilite de CtEDO și anunțând că autoritățile sunt hotărâte să aplice acțiunea în regres, adică procedura de sancționare disciplinară a vinovaților pentru condamnările Republicii Moldova la CtEDO. Avem o listă de câteva acțiuni pentru a înainta acțiunile de regres prin intermediul agentului guvernamental și către instituțiile relevante din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a Procuraturii pentru a se lua măsuri pentru a verifica sub aspect disciplinar și sub alte măsuri constatate, afirmă ministra Justiției. Avocatul Vadim Vieru constată că tragerea la răspundere civilă a persoanelor care se fac vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO în sensul recuperării prejudiciilor achitate de stat, deși este prevăzută, a fost aplicată foarte rar. Potrivit expertului Centrului de Resurse Juridice, Daniel Goinic, în 90 la sută din hotărârile CtEDO vizând Republica Moldova problema nu este în Legislație, dar este în modul defectuos de aplicare și implementarea acesteia de către judecători, procurori și ofițeri de urmărire penală.
Postul TV Studio-L din Căușeni anunță lansarea unui film documentar despre viața femeilor refugiate din Ucraina. Filmul documentar 16+ are 9 episoade și este bazat pe fapte reale, relatând istorii ale ucrainencelor a căror viața s-a schimbat radical în ziua în care Federația Rusă a invadat Ucraina. Lăsând în urmă tot ce au avut, fugind din calea războiului, acestea s-au refugiat în Republica Moldova și trăiesc încă cu speranța reîntoarcerii în țara de baștină. Documentarul a fost realizat în colaborare cu regizoarea de origine ucraineană Irina Odinobecova. Regizoarea din Odessa s-a stabilit și ea cu traiul în orașul Căușeni la câteva zile după începutul invaziei rusești în Ucraina.
