Revista presei: Ecourile suspendării licențelor de emisie pentru încă șase televiziuni; Excluderea candidaților Partidului Șansă din cursa electorală
Ecourile suspendării licențelor de emisie pentru încă șase televiziuni, excluderea candidaților Partidului Șansă din cursa electorală, efectele întreruperii tranzitului de gaze rusești prin Ucraina – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Ziarul de Gardă observă că decizia CSE de a suspenda licențele a șase posturi TV afiliate oligarhilor fugari Ilan Șor și Vlad Plahotniuc este apreciată diferit de experții media. Patru organizații de media (Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociația Presei Electronice (APEL), RISE Moldova și Centrul „Acces-Info”) au lansat o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea în raport cu hotărârea luată și cer autorităților să comunice neîntârziat argumentele și probele ce au stat la baza acesteia. Fără a pune la îndoială necesitatea unor măsuri urgente pentru a asigura securitatea informațională, ONG-urile semnatare subliniază că restricțiile trebuie să fie fundamentate prin argumente convingătoare, probe certe și implementate fără a stârni dubii privind legalitatea și proporționalitatea ingerințelor. Pe de altă parte, directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, susține că decizia trebuie privită într-un context mai larg. Această decizie trebuie privită în contextul regional al războiului de la frontiera Republicii Moldova și în contextul influenței crescânde a Federației Ruse asupra țării, inclusiv cu scopul de a deturna rezultatele alegerilor locale, explică Macovei, căruia decizia i se pare justificată, dat fiind că posturile rămase fără licență aparțin unor oligarhi fugari, aflați pe liste de sancțiuni internaționale.
Radio Chișinău publică, la același subiect, comentariul managerei de program din cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent, organizație semnatară a declarației, Cristina Durnea, explicând că principala problemă este că atât publicul general, societatea civilă, în special ONG-urile de media, pur și simplu sunt privați de posibilitatea de a analiza dacă aceste măsuri sunt într-adevăr justificate, în lipsa unor argumente clare comunicate de către autorități. Analistul politic Anatol Țăranu recunoaște că orice intervenție în zona funcționării libere a presei comportă anumite riscuri, dar subliniază că în perioada actuală aceste măsuri sunt justificate pentru a proteja spațiul informațional, deoarece asistăm la o implicare foarte activă a Federației Ruse în procesele electorale, lucru care este inadmisibil.
TVR Moldova îl citează pe expertul comunității WatchDog, Andrei Curăraru, spunând că decizia de a suspenda licențele posturilor de televiziune, care conform SIS, sunt folosite în campanie electorală de către Rusia pentru a influența alegerile, este una drastică, dar necesară. Expertul observă că șeful SIS, cerând suspendarea licențelor, a vorbit și despre anumite probe care au fosta acumulate și care pot fi prezentate instanței. În acest sens, decizia pare să fie motivată și pare să vină să ne protejeze mai mult decât deciziile anterioare. În contextul războiului din Ucraina, dar și a tentativelor Kremlinului de destabilizare a situației din Republica Moldova, astăzi primează securitatea informațională, dar nu trebuie să vedem aceste măsuri restrictive aplicabile pe perioade lungi, subliniază expertul.
Newsmaker.md informează că 4 din cele 6 posturi de televiziune cu licențele suspendate, afiliate oligarhului fugar Ilan Șor (Orizont TV și ITV) și fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc (Publika TV și Prime TV) au condamnat, în declarații separate, decizia CSE, calificând-o nejustificată, respingând acuzațiile „nefondate” care le sunt aduse, etichetările „defăimătoare” și acuzând guvernarea de un atac „fără precedent” asupra mass-mediei, asupra drepturilor fundamentale și libertății de exprimare. Conducerea celor patru posturi TV rămase temporar fără licență au făcut apel la comunitatea națională și internațională să intervină „de urgență”, în vederea stopării „abuzurilor guvernării PAS”, cu anularea deciziei de sistare a emisiei posturilor TV pe care o califică drept „ilegală” și au anunțat că vor ataca decizia în instanță.
ProTV Chișinău rezumă reacțiile politice la decizia CSE. În timp ce deputații partidului de Guvernământ PAS susțin că decizia este una corecta în contextul războiului hibrid al Federației Ruse, cei din opoziția socialistă o critică invocând cenzură nejustificată. Potrivit președintei Maia Sandu este un răspuns al autorităților la interferența Federației Ruse în procesul electoral al Republicii Moldova. Iar premierul Dorin Recean a dat asigurări că sunt dovezi că aceste posturi urmăresc un interes din afara Republicii Moldova, în scop destabilizator. Orice cenzura într-un stat civilizat este condamnabilă, susține deputatul socialist Vlad Bătrîncea. Fostul președinte, Igor Dodon, crede că această decizie a fost luata din frică. Iar fugarul Ilan șor, condamnat în dosarul fraudei bancare, a spus că decizia, care vizează posturile pe care le-ar controla, este ilegală.
Ziarul Național informează că Partidul Șansă și fugarul Ilan Șor își vor reorienta sprijinul politic pentru „candidați independenți” la funcția de primar ai municipiilor Orhei și Bălți, dacă actualii candidați pe care îi sprijină vor fi excluși din cursă, urmare a decizie CEC de a obligă Consiliile electorale de circumscripție din mai multe localități să examineze, până la 1 noiembrie, anularea înregistrării candidaților la funcția de primar și consilier din partea Partidului Șansă, pe motiv că aceștia ar încerca să corupă alegătorii prin oferirea sau promisiunea oferii unor foloase și alte încălcări.
Ipn.md rezumă constatările Misiunii Internaționale ENEMO de Observare a Alegerilor Locale de duminică, potrivit căreia suspiciunile răspândite în legătură cu finanțarea ilegală și tenebră care vizează influențarea nejustificată a alegătorilor generează îngrijorări considerabile cu privire la integrarea alegerilor. Misiunea mai notează că a fost informată cu privire la suspiciuni pe scară largă de cumpărare a voturilor, presiune asupra angajaților și utilizarea abuzivă a resurselor administrative. Observatorii internaționali critică modificarea Codului Electoral cu o lună înainte de ziua alegerilor și cu doar două zile înainte de termenul limită pentru înregistrarea candidaților spunând că este în contradicție cu bunele practici internaționale și ar fi putut limita potențial dreptul de a candida la alegeri. Alegerile sunt competitive, cu un număr mare de concurenți care candidează, și în general sunt gestionate eficient și transparent, mai constată misiunea de observare.
Europa Liberă informează că Tiraspolul va mai profita doar un an de gaze gratuite din Federația Rusă, iar Chișinăul – de energie electrică din regiunea transnistreană la un preț mai mic decât cel de piață, deoarece Ucraina nu va prelungi, în decembrie 2024, contractul de tranzit al gazelor rusești spre Europa. Nu avem nici o intenție sau inițiativă de a prelungi contractul cu Gazprom, a anunțat categoric directorul companiei ucrainene „Naftogaz”, Alexei Cernîșov. Cu câteva zile înainte de acest anunț, Chișinăul și Tiraspolul au prelungit până în decembrie 2024 (exact când expiră și contractul de tranzit între „Naftogaz” și „Gazprom”) contractul de achiziție a energiei electrice pentru malul drept al Nistrului de la Centrala termoelectrică din regiunea transnistreană (MGRES).
Radio Chișinău îl citează, la același subiect, pe expertul în energetică Sergiu Tofilat afirmând că întreruperea tranzitului de gaze rusești pe teritoriul Ucrainei va afecta Republica Moldova. Autoritățile de la Chișinău trebuie să ia în calcul crearea unui Fond pentru Reintegrarea regiunii transnistrene, pentru a putea veni în sprijinul populației din stânga Nistrului, atunci când Rusia nu va mai putea finanța această regiune cu gaze gratuite. Iar regiunea transnistreană trebuie să fie conștientă ca va trebui cel mai probabil să achite prețul de piață și la gaze și la energie electrică. Jurnalistul Ion Preașcă specializat pe subiecte energetice susține că fără gazul rusesc și banii din energia electrică produsă în baza acestuia, regimul de la Tiraspol va falimenta. Renunțarea la tranzitul de gaze prin Ucraina va afecta direct și securitatea energetică a Republicii Moldova, Chișinăul fiind nevoit să găsească surse alternative de energie, pentru circa 80% din necesar.
