Revista presei internaționale: Presiunile diplomatice asupra Israelului; Urmările asaltului asupra aeroportului din Daghestan
Presa internațională relatează despre ultimele evoluții ale conflictului din Orientul Mijlociu, inclusiv despre presiunile diplomatice asupra Israelului a cărui armată înaintează în Gaza pentru a distruge forțele Hamas. Urmările asaltului asupra aeroportului din Daghestan sunt o altă temă abordată de publicațiile internaționale răsfoite de Lidia Petrenco.
The Times of Israel relatează că tancurile israeliene au ajuns la periferia orașului Gaza și au tăiat o autostradă cheie care leagă nordul de sudul enclavei palestiniene. Un tanc al Forțelor Armate israeliene a fost filmat de un corespondent de război atacând o mașină pe șoseaua Salah al-Din, lângă orașul Gaza, notează The Times of Israel.
În pofida apelurilor lansate de mai multe țări, Israelul nu va accepta o încetare a focului în Fâșia Gaza, a afirmat luni seara, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, citat de publicațiile internaționale. The Telegraph subliniază că declarația lui Netanyahu este un răspuns la solicitările tot mai intense ale unor țări, inclusiv occidentale, de a pune capăt atacurilor declanșate împotriva grupării islamiste Hamas, în timpul cărora mor și civili palestinieni. „Apelurile la încetarea focului sunt solicitări ca Israelul să se predea grupării Hamas, să se predea terorismului”, îl citează The Telegraph pe șeful guvernului israelian, care a îndemnat ”țările civilizate” să-i sprijine țara în lupta pentru supraviețuire.
The New York Times observă însă că din cauza crizei umanitare din Gaza președintele american Joe Biden vorbește în prezent mai precaut cu privire la sprijinul pentru Israel. Mesajul președintelui s-a schimbat dramatic în ultimele trei săptămâni, notează publicația. ”În timp ce continuă să sprijine deschis Israelul, Casa Albă e nemulțumită de răspunsul acestuia la atacurile teroriste și la criza umanitară din Fâșia Gaza.
Deutche Welle scrie că autoritățile israeliene încearcă să echilibreze „trei obiective imposibile sau contradictorii” în operațiunile sale terestre din Fâșia Gaza. Citat de publicația germană, analistul Institutului Israelian pentru Politici Externe Regionale, Gil Murciano, menționează că guvernul israelian a avut „obiectivul declarat de a distruge Hamas”, precum și scopul de a elibera ostaticii. Al treilea obiectiv este deschiderea unui „coridor umanitar” pentru civilii din Fâșia Gaza, asumat sub presiunea Egiptului și a Statelor Unite, notează Deutche Welle. Murciano susține că Israelul echilibrează aceste trei obiective diferite, angajându-se mai degrabă în „raiduri la scară largă”, decât lansând o „ofensivă terestră pentru a cuceri Gaza”. Potrivit analistului, în timp ce „întreaga societate” din Israel a fost „recrutată și mobilizată pentru a lupta împotriva Hamas”, aprobarea publică a prim-ministrului Benjamin Netanyahu a fost „incredibil de scăzută” și a trezit „animozitate deschisă” față de liderul israelian. Murciano a adăugat că populația are o încredere „foarte mare” în „armată și instituțiile de securitate”, combinată cu „neîncrederea totală față de conducerea politică a țării”.
Netanyahu luptă pentru supraviețuirea lui politică, titrează The Wall Street Journal. Autorii articolului susțin că în fața unui eșec devastator al serviciilor de informații, a unei crize de ostatici și a lansării unui război brutal, prim-ministrul israelian luptă pentru a atrage de partea sa populația țării.
Publicația franceză Le Monde face în același timp prognoze sumbre pentru viitorul politic al actualului premier israelian. „Confruntat cu critici exprimate chiar și în rândurile propriului partid Likud, viitorul său politic pare compromis”, constată Le Monde.
„Cu aliați precum Erdoğan, cine are nevoie de dușmani? - se întreabă retoric Euractiv. Publicația amintește că președintele Turciei a învinuit direct Occidentul de ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu. ”Acestea nu sunt mesaje ale Statului Islamic. Acestea sunt cuvinte rostite în fața unei mulțimi de 1,5 milioane de oameni (n.r. la un miting organizat sâmbătă la Ankara) de către liderul unei țări membre a Alianței Nord Atlantice care este și candidată la aderarea la Uniunea Europeană”, atrage atenția autorul articolului. „Relațiile Turcia-Israel au fost întotdeauna dificile, dar Turcia este un aliat cheie în NATO și chiar găzduiește arme nucleare ale SUA. Inutil să spun că NATO este o alianță de apărare care simbolizează Occidentul și tot ceea ce reprezintă acesta”, conchide autorul articolului publicat de Euroactiv.
Mai multe publicații comentează urmările asaltului de duminică asupra aeroportului Makhachkala, când sute de musulmani din republica Daghestan a Federației Ruse au declanșat o revoltă împotriva sosirii israelienilor pe teritoriul lor. Moscova și Kievul s-au învinuit reciproc pentru organzarea tulburărilor. Președintele rus Vladimir Putin, a învinuit „agențiile de informații occidentale” pentru incitarea la revolte anti-israeliene. Casa Albă a răspuns că este vorba de o „retorică rusă clasică” și o de „intimidare deschisă”. În același timp, ambasadorul ucrainean în Israel a învinuit Rusia pentru revolte. Într-un interviu acordat publicației Ynet, ambasadorul Ucrainei în Israel Yevgenyy Korniychuk a declarat că „atacul brutal a fost planificat de ruși și efectuat prin intermediul serviciilor de informații ruse. ”Exact asta vor, să-i determine pe localnici să-și exprime furia împotriva altcuiva decât împotriva guvernării”, a comentat diplomatul ucrainean revoltele din 29 octombrie de la Makhachka.
Agravarea situației din Orientul Mijlociu dăunează eforturilor diplomatice ale Kievului, de a-și promova planul de pace menit să pună capăt războiului ruso-ucrainean. La această concluzie ajunge Bloomberg analizând rezultatele summit-ului diplomatic din Malta, care s-a desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute. Publicația notează că diplomați din peste 65 de țări, care au luat o poziție neutră față de războiul ruso-ucrainean, urmau să discute la summit principiile de bază ale instaurării unei păci juste și durabile în Ucraina. Dar aceste discuții au fost umbrite de abordarea crizei umanitare din Fâșia Gaza, menționează Bloomberg. Publicația americană amintește că planul de pace propus de președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy conține 10 puncte, principala condiție fiind retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina.
Casa Albă contestă încercarea republicanilor de a separa ajutoarele militare prevăzute pentru Israel și Ucraina, relatează BBC. „Politizarea problemelor de securitate națională nu va funcționa”, a spus secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, după ce republicanii din Camera Reprezentanților au prezentat luni o propunere de a aloca peste 14 miliarde de dolari Israelului, reducând finanțarea pentru serviciul fiscal federal. BBC atrage atenția asupra faptului că noul președinte al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, susținător al lui Donald Trump, a spus că ar dori să fie alocat mai întâi ajutor de urgență Israelului, pentru a discuta separat despre sprijinul ce urmează a fi acordat Ucrainei. BBC amintește că președintele Joe Biden a cerut anterior Congresului să aloce imediat 106 miliarde de dolari, mai mult de jumătate din sumă urmând să fie acordată Ucrainei. Restul banilor ar trebui acordați pentru a sprijini Israelul, Taiwanul și pentru a proteja frontiera Statelor Unite cu Mexicul.
Fără sprijinul militar al Statelor Unite, Europa s-ar descurca greu în aprovizionarea Ucrainei cu armament, arată o analiză a publicației Defense Express. Pentru a furniza Ucrainei muniție de artilerie în cantități suficiente, complexul militar-industrial european va avea nevoie de la 7 până la 14 ani. Jurnaliștii au făcut aceste calcule în baza unui raport al companiei norvegiene Nammo, care este unul dintre cei mai mari producători de muniție din Europa. Norvegienii au calculat că astăzi, Europa poate produce aproximativ 500 de mii de muniții de artilerie pe an. În timp ce Ucraina are nevoie de aproximativ 600 de mii de muniții pe lună.
