Revista presei: Suspendarea înainte de alegeri a unor posturi TV și blocarea mai multor site-uri de către SIS; Excluderea din cursa electorală a unor candidați ai Partidului Șansă
Presa națională continuă să comenteze suspendarea înainte de alegeri a unor posturi TV și blocarea mai multor site-uri de către SIS. La fel, rămân în vizor excluderea din cursa electorală a unor candidați ai Partidului Șansă, dar și alte evoluții electorale. Detalii în revista presei pregătită de Alla Ceapai.
Europa Liberă observă că la două zile după ce Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat blocarea a încă 31 de site-uri pe motiv că ar prezenta „pericol” pentru spațiul informațional moldovean, o bună parte din ele rămân accesibile. În ultimele două săptămâni înainte de alegerile locale din 5 noiembrie, pe care autoritățile spun că încearcă să le protejeze de interferențe ilegale, inclusiv din partea Rusiei, SIS a interzis peste 50 de site-uri, dar experții pun la îndoială eficiența măsurii. Expertul Vitalie Eșanu spune că să soliciți furnizorilor de internet să blocheze anumite site-uri este cea mai simplă metodă, dar aceste restricții pot fi ocolite atât de utilizatori prin intermediul motoarelor de căutare, cât și de administratori, care pot crea site-uri oglindă, cu alte adrese. Expertul media, Sergiu Bozianu, spune că blocarea site-urilor și suspendarea licențelor de emisie a șase posturi TV limitează, într-o anumită măsură, dreptul la libertatea de exprimare, dar decizia vine într-un context foarte specific marcat de pericole regionale.
Newsmaker.md o citează pe șefa Consiliului Audiovizualului, Liliana Vitu, precizând că instituția pe care o conduce a informat Serviciul de Informații și Securitate (SIS) despre abaterile comise de cele șase posturi TV care au fost restricționate temporar, dar că nu a propus suspendarea licențelor acestora. Liliana Vițu a subliniat că ea personal nu a participat la ședința Comisiei Situații Excepționale, iar propunerea de suspendare a fost făcută de către SIS. Printre abaterile constate de Consiliu vizând cele 6 posturi TV se regăsesc: încălcarea conceptelor care au arătat cum conținutul migrează de la un post TV la altul; schimbarea fondatorilor fără aprobarea Consiliului și ignorarea în mod deliberat a deciziilor Comisiei Situații Excepționale.
Radio Chișinău citează analiști politici spunând că excluderea din cursa electorală a mai multor candidați ai Partidului Șansa la funcțiile de primari și consilieri este o măsură absolut necesară, care ar slăbi din capacitatea grupărilor oligarhice pe arena politică. Trebuie să ne sperie capacitatea grupărilor oligarhice de implicare, de distrugere din interior a societății și să ne supere faptul că autoritățile nu au luat astfel de măsuri mai devreme, afirmă analistul politic român Mihai Isac. Un alt analist, Ion Tăbârță, salută și el decizia autorităților, precizând că Partidul Șansă este forma juridică a fostului Partid Șor, care a recidivat încălcând legislația electorală. Comisia Electorală Centrală a obligat organele electorale inferioare să anuleze înregistrarea candidaților Partidului Șansa la funcțiile de primari și consilieri în nouă localități, constatând, în baza unor sesizări ale organelor de drept, finanțarea ilegală a formațiunii și a campaniei electorale, folosirea fondurilor nedeclarate și conexiuni cu fostul partid politic Șor, declarat neconstituțional. Liderul partidului Șansa, Alexei Lungu, a reacționat spunând că „autoritățile execută comenzi criminale” ale partidului de guvernământ.
Newsmaker.md relatează că Federația Rusă s-a indignat și a calificat drept una „politizată”, „antirusească” și contrară angajamentelor internaționale, decizia CEC a Republicii Moldova de a refuzat acreditarea mai multor observatori ruși pe lângă Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pentru monitorizarea alegerilor locale din 5 noiembrie. Purtătoarea de cuvânt a CEC, Rodica Sîrbu, precizează că CEC a consultat lista observatorilor desemnați cu autoritățile de profil ale statului, iar acestea au „recomandat” Comisiei să se abțină de la acreditarea „unor persoane”. Sîrbu a mai precizat că numărul observatorilor care nu au fost acreditați este mic în comparație cu cel al întregii componențe a misiunii internaționale de monitorizare și că nu va afecta capacitatea acesteia să-și îndeplinească atribuțiile.
Într-o analiză pe karadeniz-press.ro, analistul de politică externă Mihai Isac notează cu referire la alegerile locale din 5 noiembrie că sunt geopolitice și cu bătaie lungă, Federația Rusă investind sume copioase pentru a își asigura o prezență masivă pe scena politică din Republica Moldova. Mizele alegerilor locale sunt atât obținerea controlului administrației publice din diferite orașe, cât și alegerile prezidențiale și cele parlamentare din următorii doi ani. Prin acest exercițiu electoral, de care Kremlinul își leagă speranța blocării parcursului european al Republicii Moldova, Moscova vrea să pregătească terenul pentru instalarea la Chișinău a unei guvernări loiale și anti-occidentale. De la începutul invaziei ruse împotriva Ucrainei, Kremlinul a pus în aplicare numeroase tentative de destabilizare a Republicii Moldova și de răsturnare a orânduirii constituționale, cu ajutorul partidelor oligarhilor corupți fugiți din țară. Cu sprijinul partenerilor occidentali, aceste eforturi au fost oprite, dar exercițiul electoral din 5 noiembrie va da apă la moară mașinii de propagandă rusă dintr-un singur motiv. Rezultatul nu va oglindi adevărata opțiune a Republicii Moldova, având în vedere că diaspora nu va vota în acest scrutin.
Ziarul de Gardă relatează că la alegerile locale din 5 noiembrie, zeci de persoane care au fost membri ai Partidului Democrat din Moldova în perioada lui Vladimit Plahotniuc candidează pentru a obține noi mandate, de această dată însă – pe listele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, fondat în 2021, de fostul premier Ion Chicu. Politicianul a refuzat să discute despre acest fenomen aducând acuzații redacției și reporterei care l-a contactat. Anterior, Chicu a calificat drept provocare murdarăo investigație realizată de Nord News care arăta cum mai mulți aleși locali ar fi convenit cu Plahotniuc trecerea lor de la fostul PDM la PDCM-ul lui Chicu.
TV8 relatează că autoritățile de la Tiraspol își consolidează controlul asupra hotarului de pe Nistru încercând să limiteze circulația între Varnița, raionul Anenii Noi și Tighina, controlată de separatiști. De câteva săptămâni pe una dintre căile de acces au apărut săpături, semn că se pregătește instalarea unor bariere. În timp ce Chișinăul este în așteptarea unor explicații, jurnaliștii au fost la Varnița pentru a documenta subiectul. Zona este monitorizată de două camere de supraveghere instalate de către autoritățile separatiste. Oamenii din localitate spun că au auzit de așa zisele bariere din presă și consideră că acest lucru este o nouă încercare a regimului de la Tiraspol de a alimenta conflictul dintre cele două maluri ale Nistrului. Viceprimarul de Varnița Veaceslav Zanoci a evitat să ofere detalii despre construcția separatiștilor, spunând doar că lucrările au fost oprite.
Moldova1 publică reacții la promisiunea deșartă a bașcanei Evghenia Guțul, cea că locuitorii autonomiei găgăuze vor achita preț redus la gazele naturale de de 10 lei pentru un metru cub. Bașcana a anunțat că o companie turcească a semnat un contract cu un mare operator european pentru a cumpăra gaz direct din sistemul european și cu un operator licențiat din Republica Moldova pentru a-l livra la un preț special. De cealaltă parte, operatorul privat susține că nu ar avea nicio înțelegere privind livrarea gazelor în Găgăuzia. Directorul Moldovagaz, Vadim Ceban, a precizat că nu ar avea solicitări în acest sens. Iar Ministrul Energiei, Victor Parlicov a făcut haz pe seama anunțului Evgheniei Guțul menționând că în timp ce ea promite frumos și furnizează doar știri, Energocom a reușit să procure suficient gaz până în februarie și la prețuri mult mai mici decât oferă Gazprom.
Întru-un articol de opinie pe ipn.md, istoricul Anatol Țăranu notează că războiul aventurier declanșat de regimul Putin împotriva Ucrainei produce efecte devastatoare asupra însuși statului și societății ruse, grav afectate de lipsa tradițiilor și instituțiilor funcționale democratice. Această stare a lucrurilor denotă toată profunzimea crizei politice și instituționale prin care trece actualul regim de la Moscova și care devine o prevestire certă a apropiatelor încleștări ale clanurilor în lupta pentru supremație la Kremlin. Actuala peripeție privind presupusul deces al liderului rus demonstrează cu mare probabilitate că în clepsidra longevității regimului lui Putin se consumă ultimele granule de nisip, iar Rusia se trezește în pragul războiului crâncen al clanurilor de la Kremlin pentru putere. Ar fi bine ca Republica Moldova să fie capabilă să folosească la maximum această perioadă de răzmerițe politice de la Moscova pentru a-și rezolva obiectivul decuplării definitive de lumea rusă și garantării securității sale, cel mai lesne realizate prin înfăptuirea idealului unității naționale.
