Corespondență Bruxelles//Ce putem aștepta din raportul Comisiei Europene despre progresele Moldovei (și Ucrainei)
Comisia Europeană va recomanda, într-un raport ce urmează să fie făcut public cel mai probabil miercuri 8 noiembrie, începerea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la UE.
Parlamentul European a făcut deja două recomandări pentru începerea negocierilor cu Republica Moldova în vederea aderării la UE, în aprilie și octombrie, dar decizia finală privind începerea propriu-zisă a negocierilor de aderare va fi luată de cei 27 de șefi de stat și de guvern care se vor reuni la Bruxelles în luna decembrie, în cadrul Consiliului European.
E nevoie însă de un vot unanim în Consiliul European pentru ca negocierile de aderare să poată să înceapă. Republica Moldova și Ucraina au depus cereri de aderare la UE în martie 2022 și li s-a acordat statutul de țară candidată la UE.
În raportul ce urmează să fie făcut public, Comisia Europeană va recomanda însă ca începerea negocierilor să fie condiționată de realizarea unor reforme masive în cele două țări, Ucraina și Republica Moldova, punctele-cheie fiind reforma justiției și construirea unei structuri legislative care să prevină orice derapaj de la valorile europene.
Odată cu decizia privind Republica Moldova și Ucraina, UE va începe și discuția despre reforma internă a Uniunii, astfel încât procesul decizional să nu mai ajungă în blocaje care scad atât competitivitatea Uniunii Europene, cât și forța sa politică. Comisia Europeană a cerut Chișinăului ca, într-un prim pas pe drumul spre deschiderea negocierilor, să îndeplinească nouă condiții legate de statul de drept.
Principalele sunt: reforma justiției; combaterea corupției la toate nivelurile; lupta împotriva criminalității organizate; și -- nu în cele din urmă: creșterea implicării societății civile în procesele decizionale de la toate nivelurile; Cele nouă condiții legate consolidarea statului de drept sunt:
• finalizarea etapelor esențiale ale reformei sistemului de justiție, lansată recent, în toate instituțiile din cadrul lanțurilor de justiție și de urmărire penală, pentru a le asigura independența, integritatea, eficiența, responsabilitatea și transparența, inclusiv prin utilizarea eficientă a verificării activelor și a supravegherii democratice eficace; în special, ocuparea tuturor posturilor vacante rămase în cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii și în cadrul organismelor sale specializate;
• remedierea deficiențelor identificate de OSCE/ODIHR și de Consiliul Europei/Comisia de la Veneția;
• Implementarea angajamentului de a combate corupția la toate nivelurile prin luarea de măsuri decisive în direcția unor anchete proactive și eficiente, precum și prin atingerea unui bilanț credibil al urmăririlor penale și al condamnărilor; creșterea substanțială a gradului de utilizare a recomandărilor Centrului Național Anticorupție;
• implementarea angajamentului de diminuare a influenței „oligarhilor”, prin eliminarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice;
• consolidarea luptei împotriva criminalității organizate, pe baza unor evaluări detaliate ale amenințărilor, a unei cooperări sporite cu partenerii regionali ai UE și internaționali și a unei mai bune coordonări a autorităților de aplicare a legii; în special, instituirea un pachet legislativ privind recuperarea activelor și un cadru cuprinzător pentru combaterea criminalității financiare și a spălării banilor, asigurând conformitatea legislației privind combaterea spălării banilor cu standardele Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI);
• creșterea capacității de a implementa reforme și de a furniza servicii publice de calitate, inclusiv prin accelerarea implementării reformei administrației publice; evaluarea și actualizarea strategiei de reformă a administrației publice;
• finalizarea reformei gestionării finanțelor publice, inclusiv îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile de guvernare;
• creșterea implicării societății civile în procesele decizionale de la toate nivelurile;
• consolidarea protecției drepturilor omului, în special în cazul grupurilor vulnerabile, și finalizarea angajamentelor de a consolida egalitatea de gen și de a combate violența împotriva femeilor.
Parlamentul European a adoptat în octombrie o rezoluție de susținere a aderării Republicii Moldova la UE, inițiată de PPE. Rezoluția a fost adoptată cu 448 voturi pentru, 45 împotrivă și 43 abțineri. Se așteaptă acum raportul, cel mai probabil miercuri 8 noiembrie.
Autor: DAN ALEXE
