Doar 26% dintre tinerii cu drept de vot au participat la alegeri. Experții explică motivele
Doar 26 la sută dintre tinerii cu drept de vot au participat duminica trecută la alegerile locale generale, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Experții susțin că prezența scăzută a acestora la urne se explică prin faptul că mulți sunt plecați peste hotare sau locuiesc în Chișinău și nu se deplasează pentru a vota în localitățile de baștină, unde au viză de reședință. Totodată, experții menționează că interesul tinerilor este mai mare pentru scrutinele prezidențiale și parlamentare, unde se decide vectorul strategic de dezvoltare a țării. Drept soluții, ei propun reducerea vârstei de votare la 17 ani și introducerea votului electronic.
Cei aproximativ 70 de mii de tineri care au votat reprezintă peste 9 la sută din electoratul de toate vârstele din Republica Moldova, potrivit datelor CEC.
Prezența redusă a tinerilor este o tendință care se atestă la majoritatea scrutinelor locale, susține experta Promo-LEX, Olga Manole. În schimb, tinerii sunt mai activi la alegerile prezidențiale și parlamentare. Potrivit ei, o mai bună participare a tinerilor la vot ar putea fi obținută prin promovarea programelor educaționale în școli, dar și prin introducerea votului electronic.
„Rata de participare a tinerilor la vot în acest scrutin este practic similară cu ce am avut în 2019. Vedem un interes mai sporit pentru scrutine de tip național, parlamentare și prezidențiale, comparativ cu cele locale. Numărul de participanți tineri a fost mai mare la parlamentare și prezidențiale pentru că acolo au putut să voteze și tinerii din diasporă, acesta este un motiv de ce mulți tineri nu au venit la vot, pentru că efectiv nu sunt în Republica Moldova sau nu au interes pentru acest scrutin. Dacă ne uităm la programele electorale ale concurenților electorali, foarte puțini au vizat tinerii”, a declarat Olga Manole.
Printre factorii ce determină procentul redus la urne al acestei categorii de vârstă este plecarea tinerilor la studii peste hotare, dar și migrația internă. Mulți dintre aceștia, aflându-se în capitală, nu se deplasează la locul de baștină pentru a vota, explică expertul Valeriu Sainsus. Totodată, acesta pledează pentru micșorarea vârstei de votare, de la 18 la 17 ani.
„Tot aici vorbim și de faptul că o bună parte din tineri nu conștientizează care este importanța actului politic în contextul alegerilor. Și încă un aspect important în contextul alegerilor din 5 noiembrie este că de cele mai dese ori prezența la urne, nu numai a tinerilor, dar în general și a concetățenilor, totdeauna a fost mai mică decât la alegerile parlamentare”, a menționat Valeriu Sainsus.
Precizăm că, cei mai activi votanți la scrutinul pentru alegerile locale din 5 noiembrie au fost cei din categoria de vârstă cuprinsă între 66-75 de ani, peste 68% dintre aceștia au participat la vot. A doua cea mai activă categorie de alegători sunt persoanele de 56-65 de ani, care au avut o prezență la vot de aproape 60 de procente.
Autor: Olga Stăvilă
