Revista presei: Excluderea candidatei lui Șor din turul doi la Balți; Lecțiile primului tur al scrutinului local
Deschiderea negocierilor de aderare recomandată de Comisia Europeană, excluderea candidatei lui Șor din turul doi la Balți și lecțiile primului tur al scrutinului local – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Europa Liberă informează că raportul Comisiei Europene, care va fi publicat azi și care va recomanda începerea negocierilor de aderare, arată că Republica Moldova a îndeplinit șase din cele nouă condiții care i-au fost puse anterior. Potrivit unui proiect al raportului, cele trei condiții pe care Republica Moldova încă nu le-a îndeplinit sunt: reformarea justiției; lupta împotriva corupției și deoligarhizarea. Totuși, Republica Moldova arată destul de bine în acest raport și, din punct de vedere tehnic, este mai bună față de celelalte state candidate, inclusiv Ucraina, cu care însă continuă să fie văzută la pachet. Raportul Comisiei va recomanda începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, dar și cu Ucraina, probabil în luna martie, dar nu este limpede încă dacă Chișinăului i se va cere să îndeplinească mai întâi condițiile restante. Recomandarea Comisiei este un pas intermediar, decizia finală urmând a fi luată de liderii țărilor membre ale UE, în luna decembrie. Radio Chișinău îl citează pe fostul negociator-șef al României cu UE, Leonard Orban, spunând că recomandarea Comisiei Europene de a începe negocierile de aderare cu Republica Moldova e o decizie politică, dar care nu poate să facă abstracție de evoluțiile la nivel tehnic privind îndeplinirea celor nouă condiționalități. Răspunsul pozitiv al Comisei poate determina însă o astfel de atitudine și din partea tuturor statelor membre, precizează Orban. Deputatul român, Gheorghe Andrei Daniel, co-președinte al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, spune că Republica Moldova nu mai poate fi lăsată în afara spațiului european și că e timpul să se înlăture pentru totdeauna de zonă gri, dominată de Rusia, care atrage după sine tot felul de pericole.
Într-un editorial pe jurnal.md, eurodeputatul Siegfried Mureșan notează că începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova e o ocazie istorică pe care UE nu trebuie să o rateze. Știm că este un proces pe termen lung și nimeni nu se așteaptă ca acest lucru să se întâmple peste noapte. De aceea, este important să începem acest proces acum și este important să răspundem pozitiv tuturor eforturilor de integrare europeană pe care le-am văzut în ultimii doi ani din partea autorităților și cetățenilor Republicii Moldova. Este important ca prima conferință interguvernamentală de negociere UE - Moldova să aibă deja loc la începutul anului viitor, înaintea alegerilor europarlamentare din 2024. În paralel, trebuie să continuăm procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Este important să asociem Republica Moldova la toate agențiile și programele europene la care aceasta încă nu are acces. Și este crucial să se accelerăm integrarea graduală a Republicii Moldova în Piața Unică a UE. Sunt măsuri care vor aduce Republicii Moldova beneficii concrete și imediate și vor duce la o creștere mai rapidă a bunăstării cetățenilor săi, încă dinainte de aderarea propriu-zisă la UE. Viitorul european al Republicii Moldova este asigurat. Dar este în interesul nostru comun să accelerăm procesul de integrare a țării în UE.
Într-un interviu pentru Moldova 1, analistul de politică externă, Mihai Isac, admite că negocierile de aderare între UE și Republica Moldova s-ar putea încheia în 2030. Partea tehnică a acestor negocieri este un proces îndelungat, care poate dura câțiva ani, luând în considerare și capacitatea autorităților de la Chișinău de a implementa cele convenite cu autoritățile de la Bruxelles, explică analistul. El subliniază că reformele cerute în procesul de negocieri se fac, în primul rând, pentru bunăstarea poporului din Republica Moldova și ele sunt mai mult decât necesare, mai ales în contextul recentelor alegeri locale care au arătat cum o țară unde corupția este o problemă foarte mare de securitate națională nu poate să desfășoare alegeri într-un mod democratic, european. Analistul mai precizează că stabilitatea economică, care va fi atinsă de aceste reforme, va ajuta populația din Republica Moldova să trăiască mai bine. Iar pentru a crește economic, pentru a avea un nivel european de trai în Republica Moldova este necesar ca autoritățile și populația din Republica Moldova să sprijine procesul de reformare și să nu mai accepte întârzierea din cauza unor grupuri de interese susținute de oligarhi de peste hotare.
Agora.md o citează pe președinta Consiliului Electoral al Circumscripției Bălți, Svetlana Colesnic, explicând că la baza decizie de a o exclude din turul doi al alegerilor pentru funcția de primar al municipiului Bălți pe candidata independentă Arina Corșicova, susținută de fugarul Ilan Șor, au stat 11 sesizări depuse de Poliție și alte două contestații din partea contracandidatului Nicolae Grigorișin. În baza sesizărilor, s-au constat mai multe încălcări ale legislației la distribuirea și tirajarea pliantelor și altor materiale electorale ale candidatei. Hotărârea organului electoral nu este definitivă, iar reprezentanții Arinei Corșicova au anunțat că o vor contesta în instanța de judecată.
Nordnews.md din Bălți informează că după excluderea Arinei Corșicova în turul doi de alegeri se vor duela Alexandr Petkov de la Partidul Nostru care a cumulat, în primul tur, cele mai multe voturi (22,69%) și candidatul clasat pe locul trei, socialistul Maxim Moroșan, care a acumulat în primul tur 19,73%.
Într-un editorial pe agora.md, analistul Laurențiu Pleșca notează că, după eșuatul test de a acționa în echipă, la alegerile locale, dreapta pro-europeană trebuie să-și regândească strategia pentru alegerile prezidențiale din 2024 și cele parlamentare din 2025 și să găsească o soluție de compromis în care să se lucreze în echipă pentru scopul aderării la Uniunea Europeană. Potrivit expertului, scrutinul local a arătat cât de fragmentată este dreapta politică în mai multe localități din țară, nu doar la Chișinău. Iar această fragmentare a dreptei i-a adus primarului Ion Ceban victorie din primul tur la Chișinău, care tradițional era pro-european. Odată cu recâștigarea primăriei capitalei, se reconfigurează imaginea actualului primar drept candidat pentru alegerile prezidențiale din 2024. Totodată se conturează și apariția unui nou partid de centru pe scena politică - MAN - pentru care ar vota cetățenii de stânga și de dreapta, atât pro-ruși cât și pro-UE sau pro-moldoveniști.
TVR Moldova citează experți spunând că autoritățile trebuie să învețe lecțiile alegerilor locale generale și să continue cu pași fermi lupta împotriva corupției electorale și a finanțării ilegale a partidelor. Expertul Mihai Mogâldea spune că aceste fenomene trezesc incertitudini legate de desfășurarea următoarelor scrutine parlamentar și prezidențial, pentru că în această perioadă de doi ani până la parlamentare Ilan Șor, Federația Rusă și oligarhii mioritici vor continua să lucreze în această direcție a controlului asupra votanților prin coruperea acestora prin diferite forme. Acesta e doar începutul, atenționează expertul. Analistul politic, Victor Ciobanu, crede și el că fluxurile de finanțare ilegală, în special cele din exterior trebuie stopate de către organele de drept. Iar la nivel politic să se intervină pentru a preîntâmpina clonarea formațiunilor interzise.
Într-un interviu pentru sanatateinfo.md, secretarul general adjunct al Ministerului Sănătății pe domeniul integrării europene, Svetlana Nicolaescu, spune că aderarea la Uniunea Europeană va implica un efort enorm pentru sistemul de sănătate, de aceea este nevoie de implicarea tuturor actorilor relevanți, așa încât Republica Moldova să aibă, în final, un sistem de sănătate performant, aliniat la standarde europene și care să ofere servicii de calitate pacienților și condiții de muncă mai bune medicilor. În procesul de aliniere la legislația comunitară, una dintre provocările majore este disponibilitatea resurselor umane. Este nevoie de specialiști bine pregătiți nu doar în domeniul sănătății, ci mai degrabă care înțeleg cum funcționează instituțiile europene, explică Nicolaescu. Ea admite că aderarea la UE le va oferi specialiștilor din medicină și mai multă mobilitate, iar singura soluție pentru a păstra sau reîntoarce medicii în țară este îmbunătățirea condițiilor de muncă.
