Revista presei: Demisia președintelui Curții Constituționale; Constatarea neconstituționalității normei care a dus la demiterea Procurorului General Stoianoglo
Demisia președintelui Curții Constituționale, constatarea neconstituționalității normei care a dus la demiterea Procurorului General Stoianoglo și tema pentru acasă din raportul Comisie Europene care recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova - sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
ProTV Chișinău relatează că decizia președintelui Curții Constituționale, Nicolae Roșca, de a demisiona din funcție, invocând motive personale, a fost anunțată, întâmplător sau nu, la câteva ore după ce Înalta Curte a calificat drept neconstituțional articolul în baza căruia Consiliul Procurorilor a evaluat negativ performanțele procurorului general Alexandr Stoianoglo, care ulterior a fost suspendat și apoi demis din funcție. Nicolae Roșca și magistrata Curții Liuba Șova au formulat opinie separată. Decizia Înaltei Curți în cazul Stoianoglo nu este surprinzătoare pentru juristul Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale. El amintește că, anterior, Comisia de la Veneția și alți observatori independenți și-au expus rezervele față de modificările legislative din 2022 privind numirea și, mai ales, eliberarea din funcție a Procurorului General. Tănase precizează că până la publicarea hotărârii integrale a Curții Constituționale nu este clar ce efecte imediate va produce aceasta. Totuși, juristul pune la îndoială că această hotărârea i-ar putea asigura lui Stoianoglo revenirea în funcția de Procuror General.
Moldova 1 îl citează, la același subiect, pe avocatul lui Alexandr Stoianoglo, Iurie Mărgineanu, afirmând, fără mai multe detalii, că hotărârea Curții Constituționale deschide o portiță pentru revenirea clientului său în funcția de procuror general. Apărătorul a precizat că va oferi detalii despre pașii ulteriori, după ce se va consulta cu Stoianoglo. Sursa citată amintește, că recent CtEDO a constatat că fostului procuror general i-a fost încălcat dreptul la recurs, la contestarea suspendării sale din funcție și a dispus despăgubiri de 3.600 de euro pentru Alexandr Stoianoglo. În aceeași hotărârea, Curtea a stabilit că întreruperea mandatului lui Stoianoglo este justificată în contextul în care atribuțiile de șef al procuraturii îi ofereau controlul asupra anchetelor penale.
Într-o emisiune la TVR Moldova, Ambasadorul UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, spune că obiectivul pe care și l-au fixat autoritățile de la Chișinău, cel ca Republica Moldova să adere la UE până în 2030, este unul posibil, dar foarte ambițios. Negocierile de aderare vor dura mai mult timp decât mandatul actualului parlament și președinte, precizează diplomatul. Dacă această cale spre integrarea în UE este păstrată în următoarele alegeri, atunci ar exista o posibilitate foarte mare ca țara să își păstreze ritmul, destul de accelerat în prezent, explică oficialul european. El anticipează o decizie pozitivă a Consiliului European, în decembrie, privind deschiderea negocierilor de aderare, dacă Republica Moldova va avansa în trei domenii: numirea judecătorilor și procurorilor în organele de drept; fortificarea Procuraturii Anticorupție și îmbunătățirea cadrului legal privind spălarea banilor.
Newsmaker.md relatează că, potrivit raportului Comisiei Europene care recomandă deschiderea negocierilor de aderare, pe unul din domeniile restante, cel al justiției, Republica Moldova trebuie, între altele, să finalizeze formarea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și să numească un nou procuror general, până în primăvară. Expertul Ilie Chirtoacă constată că termenul avansat pentru formarea noii componențe a CSP este exagerat de optimist, dar nu și imposibil. Un alt jurist, Alexandru Bot, spune că totul va depinde de cât de obligatorii vor fi deciziile comisiei de pre-vetting. Mai complicată este, la părerea celor doi experți, numirea noului procuror general, mai ales după decizia Curții Constituționale de a declara neconstituțională norma legală în baza căreia a fost evaluat fostul procuror Alexandr Stoianoglo. Dat fiind acest litigiu încă nerezolvat, numirea noului procuror, până în martie, este practic imposibilă, afirmă Alexandru Bot. Iar Ilie Chirtoacă adaugă că procedura de numire e una de durată, care presupune organizarea unui concurs și evaluarea integrității candidaților.
Europa Liberă informează că, potrivit raportului Comisiei Europene, Republica Moldova trebuie să depună mai multe eforturi pentru a se alinia la măsurile restrictive ale Uniunii Europene și pentru a spori robustețea punerii în aplicare a acestora, inclusiv prin consolidarea autorităților naționale responsabile de această acțiune. Autorii raportului precizează că, la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova nu s-a aliniat la pachetele de sancțiuni împotriva Federației Ruse și Belarus aprobate de statele europene, dar că autoritățile s-au angajat să nu permită eludarea acestor sancțiuni. Potrivit raportului, în 2022 rata de aliniere a Republicii Moldova la declarațiile și măsurile restrictive ale politicii externe și de securitate comune era de 54% și a crescut până la 78% în august 2023, când Chișinăul a redus cu două treimi personalul Ambasadei ruse, expulzând mai mulți diplomați și angajați ai serviciului tehnic.
Într-o emisiune la Radio Chișinău, analistul politic, Ion Tăbârță, notează că după deschiderea negocierilor de aderare, Republica Moldova va avea acces la o serie de fonduri de pre-aderare care vor întări reziliența instituțională și vor duce la creșterea bunăstării populației. Republica Moldova va trece printr-un proces amplu de reformare, reconstrucție a instituțiilor statului și printr-o schimbare profundă asistată financiar, mai afirmă analistul, care precizează însă că nu există o certitudine că Republica Moldova va continua să fie guvernată de forțe politice pro-europene după următoarele cicluri electorale. Potrivit analistului, schimbarea atitudinii Uniunii Europene în raport cu statele din vecinătatea estică este o consecință a războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina. UE a conștientizat că o serie de probleme din statele din afara blocului comunitar se pot rezolva mai ușor odată integrate.
ProTV Chișinău îl citează pe ministrul de Externe, Nicu Popescu, spunând că Republica Moldova se așteaptă la un răspuns pozitiv al Consiliului European, în decembrie, și mizează să înceapă negocierile de aderare în primăvara anului viitor. Până atunci, atât Republica Moldova, cât și UE pregătesc echipele de negociere și mandatul de negociere. Se face o evaluare a legislației Republicii Moldova pentru a se vedea unde e nevoie de ajustări și se lucrează activ pe implementarea reformelor restante. Ministrul spune că pregătirile pentru aceste negocieri nu se opresc nicio ora și nicio zi. Popescu precizează că, în decembrie, fiecare stat membru al UE va trebui să dea undă verde începerii negocierilor de aderare. Suntem optimiști. Avem relații excelente cu absolut fiecare stat membru al UE și continuăm să avem un dialog constat prin care informam statele membre ale UE despre progresele pe care le înregistrăm în procesul de reforme, precizează Popescu.
Agerpres.ro îl citează pe eurodeputatul român Victor Negrescu spunând că este în interesul strategic al României să contribuie la efortul de aderare europeană a Republicii Moldova și Ucrainei pentru că acest lucru este esențial pentru strabilitatea regiunii și pentru creșterea influenței României. Recomandarea Comisiei Europene privind începerea negocierilor arată că Uniunea Europeană nu este speriată de mesajele transmise de la Moscova. Începerea negocierilor înseamnă un drum pe care noi îl sperăm ireversibil spre Uniunea Europeană și în acest sens cu cât vor fi parcurse mai repede etapele, cu atât acest drum nu mai poate fi deturnat de forțele agresive ale Federației Ruse și în mod special ale regimului reprezentat de Vladimir Putin. Euro-parlamentarul și-a exprimat speranța că recomandarea Comisiei va fi aprobată, cu 'niciun fel de întârziere și fără condiționalități suplimentare, de liderii statelor UE la Consiliul European din decembrie.
Într-un interviu pentru TVR Moldova, șeful Centrului de cooperare polițienească internațională din cadrul IGP, Viorel Țentiu, a confirmat că Ilan Șor a părăsit teritoriul Israelului, pe 6 noiembrie, cu un avion privat, dar zborul și direcția sunt necunoscute pentru autoritățile din Israel. Autoritățile de la Chișinău nu au confirmarea oficială că Ilan Șor s-ar afla la Moscova, precum au relatat unele surse media. Țentiu a precizat că toate statele membre INTERPOL au fost solicitate ca în cazul în care cetățeanul Șor va fi pe teritoriul lor, să fie întreprinse măsuri pentru reținerea și arestul acestuia conform solicitării Republicii Moldova. Federația Rusă este membră INTERPOL și secretariatul general de la Lyon va fi solicitat de către Republica Moldova ca să intervină în cazul în care va fi nevoie, a mai spus funcționarul. Potrivit unor surse media, la Moscova, ar urma să ajungă și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, fost președinte al Republicii Moldova. Informația nu a fost confirmată.
