Revista presei internaționale: Situația de pe câmpul de luptă; Întrebări cu privire la capacitatea SUA de a sprijini aliații în fața amenințărilor militare
Mai multe publicații internaționale dezmint informațiile privind neînțelegerile care ar fi apărut între președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy și comandantul Forțelor Armate Valerii Zaluzhnyi privind situația de pe câmpul de luptă. În același timp, unele ziare occidentale încearcă să afle dacă Statele Unite ale Americii își pot sprijini toți aliații confruntați cu amenințări militare, în condițiile în care Ucraina și Israelul au prioritate la Washington. Lidia Petrenco a răsfoit presa inernațională și vine cu amănunte.
Ziarul Bloomberg numește „exagerate” informațiile apărute în presa occidentală privind pretinsele neînțelegeri între președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy și comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei Valerii Zaluzhnyi. Publicația subliniază că însăși administrația prezidențială de la Kiev neagă existența unor dispute între cei doi pe tema situației de pe front. Zvonurile au apărut după ce Zaluzhnyi a afirmat într-un articol din ziarul The Economist că războiul ruso-ucrainean devine pozițional, amintește Bloomberg. Publicația citează declarațiile făcute de unii oficiali din administrația prezidențială de la Kiev, inclusiv de consilierul prezidențial Mihaylo Podoleak, potrivit cărora Zelenskyy discută aproape zilnic cu Zaluzhnyi despre ajustările strategiei militare. Aceleași surse afirmă că „titlurile zgomotoase” care apar în mass-media sunt departe de a reflecta adevărul despre relația președintelui țării cu șeful comandamentului militar, conchide Bloomberg.
Ucraina ar putea organiza un summit global pentru a-i covinge pe liderii mondiali să accepte planul de pace propus de președintele Volodymyr Zelenskyy. Potrivit șefului adjunct al administrației de la Kiev, Igor Zhovkva, citat de Reuters, evenimentul ar urma să aibă loc în luna februarie a anului viitor. Oficialul a menționat că peste trei săptămâni va fi organizată o întâlnire la nivelul consilierilor de securitate națională, pentru a pregăti summitul din februarie. Acesta ar trebui să fie începutul implementării practice a formulei de pace cu o implicare largă a liderilor țărilor din sudul global, afirmă demnitarul de la Kiev citat de Reuters. Agenția amintește că la summit-ul anterior organizat luna trecută în Malta, atenția s-a concentrat pe 5 puncte ale formulei de pace: „Securitatea nucleară”, „Securitatea alimentară”, „Securitatea energetică”, „Eliberarea tuturor prizonierilor și deportaților” și „Restabilirea integrității teritoriale” a Ucrainei și a ordinii mondiale”.
Pe lângă faptul că a deturnat atenția globală de la războiul ruso-ucrainean, conflictul militar din Orientul Mijlociu subminează și eforturile Kievului de a atrage noi aliați pentru a conveni asupra unui proces de pace, constată The Wall Street Journal. După conferințele de pace din Danemarca, Arabia Saudită și Malta, oficialii ucraineni și europeni au sperat să convoace un summit al liderilor mondiali până la sfârșitul anului pentru a discuta formula de pace propusă de președintele Volodymyr Zelenskyy, dar diplomații occidentali spun că acum aceste planuri au puține șanse de reușită, scrie publicația. Ucraina și aliații săi sperau să atragă țări mari care ocupă o poziție neutră, precum Arabia Saudită, Indonezia și în mod ideal China, pentru a aproba principiile integrității teritoriale a statelor și necesitatea de a evita utilizarea forței pentru rezolvarea conflictelor, scrie The Wall Street Journal. Dar războiul Israelului cu gruparea islamistă palestiniană Hamas a complicat procesul, creând noi contradicții în relațiile dintre Occident și statele din așa-numitul „sud global”, conchde publicația americană.
Unian explică motivele pentru care în spațiul mediatic mondial se discută din ce în ce mai mult despre posibile negocieri de pace între Ucraina și Federația Rusă. Publicația amintește despre presupunerile vehiculate în presă privind încercările unor oficiali americani și europeni de a convinge Kievul să facă posibile concesii pentru a pune capăt războiului. Și deși Uniunea Europeană a negat neoficial aceste informații, ideea de a întrerupe războiul sau cel puțin de a aduce părțile la masa negocierilor, are un număr considerabil de susținători, observă Unian.
„Dar cea mai interesantă întrebare este: de ce vorbim din nou despre pace cu orice preț? Merită de menționat că mai mulți oficiali ruși au afirmat în mod repetat că negocierile de pace între Federația Rusă și Ucraina ar trebui să aibă loc „ținând cont de noile realități”, sugerând că Moscova nu e dispusă să renunțe la teritoriile regiunilor ocupate parțial Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Și, desigur, Rusia nu acceptă nicio discuție despre „Crimeea” pe care a anexat-o încă în 2014. Așa că noile declarații despre pregătirea din culise pentru negocieri nu schimbă datele problemei”, concluzionează Unian.
„Dar merită să înțelegem de ce rușii au început să vorbească despre negocieri. Primul lucru care a provocat discuții privind negocierea unui acord de pace este legat de situația de pe front descrisă de comandantul-șef al Forțelor Armate, Valerii Zaluzhnyi. Acesta a recunoscut în mod public că situația de pe câmpul de luptă a intrat în impas, iar războiul se transformă în unul pozițional. În SUA, există o regulă nescrisă de a oferi ajutor militar în funcție de succesul de pe câmpul de luptă. Eliberarea strălucitoare a regiunii Harkov și a teritoriului regiunii Herson din dreapta Niprului în toamna anului trecut a dus la creșterea sprijinului pentru Ucraina. Și, desigur, situația s-a schimbat din cauza ofensivei lente a armatei ucrainene din vara acestui an. Acum trebuie găsite noi argumente pentru a ieși din situație”, susține autorul articolului din Unian.
„Al doilea factor care-i face pe mulți să pledeze pentru negocieri de pace cu orice preț este campania electorală americană pentru alegerile prezidențiale de anul viitor. Societatea americană este împărțită în chestiunea sprijinului continuu pentru Ucraina. În special, un sondaj comun al companiei internaționale de cercetare Ipsos și agenției de presă Reuters, realizat la începutul lunii octombrie, arată o scădere a sprijinului american pentru acordarea de asistență militară Ucrainei. 41% dintre cetățenii americani consideră că Washingtonul ar trebui să furnizeze Ucrainei arme, în timp ce în luna iunie a acestui an, erau 65% de susținători ai acestei cauze. Autorii sondajului spun că nivelul de sprijin în rândul populației SUA pentru asistență militară și economică oferită Ucrainei este în scădere din cauza problemelor financiare ale americanilor”, amintește Unian.
Va reuși America să sprijine Ucraina și Israelul și, în același timp, să facă față Chinei? – e întrebarea la care caută răspuns The New York Times. Aliații asiatici ai Statelor Unite au temeri că Washingtonul și-ar putea pierde interesul pentru planurile Chinei de a ocupa Taiwanul din cauza atenției americane asupra evenimentelor din jurul Fâșiei Gaza și asupra războiului ruso-ucrainean. După cum scrie The New York Times, mulți se întreabă dacă Statele Unite, confruntate cu dispute politice interne, au cu adevărat capacitatea de a-și îndeplini promisiunile privind sprijinul tuturor aliaților. Industria de apărare a Statelor Unite se confruntă cu o penurie de muniții care trebuie livrate atât Ucrainei, cât și Israelului, notează publicația. În aceste condiții, sunt posibile întârzieri ale furnizării armamentului promis partenerilor din regiunea Indo-Pacific, precum Japonia, Taiwan și Australia. ”Un război prelungit în Gaza va epuiza rezervele militare americane, dar China poate învăța o lecție din conflict: lupta în condiții urbane este extrem de dificilă. Această concluzie ar putea determina Beijingul să renunțe la ocuparea Taiwanului și să-și continue politica de balansare pe muchie de război”, conchide The New York Times.
„Consolidarea alianței geopolitice între Coreea de Nord, Rusia și China ar putea întări arsenalul nuclear al Phenianului, parțial prin furnizarea de plutoniu și uraniu foarte îmbogățit pentru fabricarea bombelor nucleare. Și aceasta este o preocupare cheie în Occident”, scrie Financial Times. Pubicația îl citează pe fostul director al Laboratorului Național de Cercetare Nucleară din Los Alamos, Siegfried Hecker, potrivit căruia nu există obstacole tehnice pentru ca Rusia să trimită 100 sau chiar 1000 de kilograme de plutoniu în Coreea de Nord.
„Chiar dacă Moscova nu ar fi dispusă să transfere material fisionabil în mod direct, ar putea în schimb să ofere Phenianului materiale compozite a căror livrare ar fi practic imposibil de urmărit”, explică Financial Times. Publicația mai amintește că după o întâlnire personală la Vladivostok între liderul nor-coreean Kim Jong-un și cel al Federației Ruse Vladimir Putin, Phenianul a trimis Moscovei aproximativ 1.000 de containere cu echipament militar și muniție folosite în războiul dus de armata rusă împotriva Ucrainei. În schimbul lor, a spus purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al SUA, John Kirby, Kim Jong-un dorește să primească de la Moscova „avioane de luptă, rachete sol-aer, vehicule blindate, echipamente pentru producția rachetelor balistice”, precum și alte materiale și tehnologii avansate, adaugă Financial Times.
