Revista presei internaționale: Evoluțiile operațiunilor militare ale Israelului împotriva grupării Hamas din Fâșia gaza; Situația din Ucraina
Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape ultimele evoluții ale operațiunilor militare ale Israelului împotriva grupării Hamas din Fâșia gaza unde criza umanitară se adâncește. În atenția publicațiilor este și situația din Ucraina, care are nevoie de sprijinul aliaților occidentali pentru a continuă să facă față agresiunii militare ruse. Vine cu amănunte Lidia Petrenco.
Mai multe publicații semnalează că pe măsură ce armata israeliană înaintează în nordul Fâșiei Gaza atacând gruparea Hamas, se intensifică și revoltele în rândul multor țări și organizații internaționale față de moartea civililor palestinieni prinși în mijlocul luptelor. Oricât de importantă ar fi pentru Israel operațiunea declanșată împotriva Hamas, ea este și plină de riscuri diplomatice, atrage atenția The Guardian. Potrivit publicației, nici chiar Statele Unite nu și-au dorit să vadă „civili nevinovați” care mor zilnic din cauza bombardamentelor, în pofida argumentelor israeliene care acuză Hamas că folosește oamenii pașnici ca scuturi umane.
Într-un interviu acordat pentru CBS News, consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a declarat că „Statele Unite nu vor să vadă incendii în spitale în care mor oameni nevinovați, pacienți care primesc îngrijiri medicale”. Sullivan a afirmat că Statele Unite consultă permanent Forțele de Apărare Israeliene în privința modului în care-și desfășoară operațiunea militară. Oficialii israelieni au spus că nu vizează instituțiile medicale, dar sediul Hamas e situat în buncăre aflate sub complexul medical al-Shifa, ceea ce complică planul de a evita victime în rândul civililor, menționează CBS News.
Și Comitetul Internațional al Crucii Roșii confirmă citat de agențiile de presă că luptele dintre forțele israeliene și Hamas au loc în zone populate și în imediata apropiere a spitalelor. „O tragedie umană insuportabilă se desfășoară în fața ochilor noștri, care e pe punctul de a se transforma într-o catastrofă umanitară”, avertizeză Crucea Roșie precizând că sudul Fâșiei Gaza, unde palestinienii fug de lupte, nu este pregătit pentru valurile de refugiați.
Între timp, oficiali palestinieni au declarat pentru Reuters că Hamas a suspendat negocierile pentru eliberarea ostaticilor israelieni în urma atacului asupra spitalului al-Shifa din Gaza. Agenția de presă amintește că Israelul nici nu și-a dat încă oficial acordul pentru negocieri indirecte, care au avut loc totuși neoficial în Qatar. Este vorba despre eliberarea ostaticilor israelieni în schimbul eliberării prizonierilor palestinieni din închisorile israeliene, în majoritate femei. Potrivit agenției Reuters, înalți oficiali israelieni nu exclud posibilitatea încheierii unui astfel de acord, prima condiție urmând să fie încetarea temporară a focului.
Unul dintre reprezentanții poliției de frontieră egipteană a declarat pentru CNN că 826 de persoane cu pașapoarte străine au ajuns duminică în Egipt, părăsind Fâșia Gaza prin punctul de control Rafah. Ieri, acest punct de trecere a frontierei a fost redeschis după o pauză de două zile, notează CNN precizând că frontiera a fost traversată de un număr record de persoane evacuate într-o singură zi.
Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape și evenimentele legate de războiul ruso-ucrainean, mai ales într-o perioadă în care sprijinul militar pentru Kiev din partea aliaților occidentali este sub semnul întrebării. BBC informează că Președintele Camerei Reprezentanților, republicanul Mike Johnson, a prezentat un proiect de lege pentru a oferi finanțare temporară pentru guvernul federal. Proiectul nu include însă asistență pentru Ucraina și Israel și nici fonduri pentru protejarea graniței de sud a Statelor Unite, notează agenția britanică de presă. Mike Johnson consideră că întrebările legate de alocarea de bani către Israel și Ucraina ar trebui luate în considerare separat, în timp ce Casa Albă afirmă că proiectul propus va provoca haos și „blocarea completă” a activității guvernamentale. Dacă proiectul de lege a bugetului nu va fi adoptat până pe 17 noiembrie, activitatea guvernului federal din Statele Unite va fi suspendată, subliniază BBC.
În 2024, Germania intenționează să ofere Ucrainei asistență militară în valoare de 8 miliarde de euro, dezvăluie Bloomberg și Reuters, citând surse guvernamentale de la Berlin. Decizia a fost aprobată de coaliția de guvernământ a cancelarului Olaf Scholz și acum trebuie să fie aprobată de parlament. Asta s-ar putea întâmpla chiar în această săptămână, a declarat o sursă pentru Bloomberg, care amintește că Germania este cel mai mare sponsor militar al Ucrainei în Europa și al doilea ca mărime din lume după Statele Unite. Bloomberg accentuează că Germania a trimis Ucrainei sprijin militar în valoare de peste 17 miliarde de euro față de 20 de miliarde cât valorează ajutoarele militare furnizate Kievului de Statele Unite ale Americii.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a confirmat indirect la postul de televiziune ARD că Berlinul va dubla ajutorul militar acordat Ucrainei până la 8 miliarde de euro. El a spus că creșterea planificată a asistenței militare este un semnal puternic pentru Ucraina că nu va fi abandonată”.
„Nu vrem să ne pomenim anul viitor într-o situație în care să facem cereri suplimentare atunci când va fi important. De aceea creșterea sprijinului este un semnal important - mai ales acum, apropo, când Ucraina trebuie să-și continue lupta și în același timp, o parte din atenția publicului din întreaga lume este mai concentrată asupra Israelului”, a spus ministrul german al Apărării, Boris Pistorius.
Cancelarul german Olaf Scholz consideră că negocierile dintre Ucraina și Rusia sunt posibile numai după retragerea trupelor ruse de pe teritoriul țării. Într-un interviu acordat publicației germane Heilbronner Stimme, Scholz a fost întrebat cât timp va putea Germania să furnizeze arme Ucrainei. „Atacul Rusiei asupra Ucrainei este o revenire a imperialismului în Europa. Acesta este motivul pentru care acum suntem într-un moment de cotitură, iar livrările de arme vor continua atât timp cât va fi necesar", a răspuns cancelarul. În același timp, Scholz a menționat că a vorbit cu Putin în trecut și intenționează să ducă un dialog în viitor. "Cu toate acestea, negocierile necesită un pas decisiv din partea Rusiei. Acest pas ar trebui să fie retragerea trupelor", a subliniat cancelarul german Olaf Scholz în interviul oferit publicației Heilbronner Stimme.
Uniunea Europeană analizează opțiunile unui „Plan B” pentru a debloca ajutorul militar destinat Ucrainei, transmite Euroactiv. Miniștrii de externe și cei ai apărării din țările blocului comunitar se reunesc azi, la Bruxelles, unde discută diferite posibilități de a ieși din impas și de a sprijini în continuare Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii Rusiei. Unele state se opun unui proiect care presupune livrarea unei tranșe în valoare de 20 de miliarde de euro pentru Ucraina. Diplomați europeni citați de Euroactiv, au declarat că din cauza opoziției unor țări, proiectul ar urma să fie modificat, iar acum se negociază formula de compromis.
„Propus în iulie de șeful diplomației europene, Josep Borrell, planul prevede crearea unui fond de 20 de miliarde de euro pentru următorii patru ani. Potrivit planului, Kievul ar urma să primească din această sumă câte 5 miliarde de euro pe an ca parte a angajamentelor mai ample de securitate occidentală și a efortului de a stabili o bază pe termen mai lung pentru susținerea Ucrainei. Fondul ar urma să aparțină Facilității europene pentru pace (EPF), care în ultimele 20 de luni a fost folosită pentru a rambursa statelor membre ajutoarele oferite Ucrainei, pentru a trimite ajutor altor parteneri din vecinătatea blocului și pentru a finanța misiuni și operațiuni. Dar mai multe state membre, inclusiv Germania, au de ceva vreme rezerve cu privire la aprobarea unor sume atât de mari cu ani înainte. O idee de a ieși din impas este împărțirea celor 20 de miliarde de euro în patru tranșe de câte 5 miliarde de euro, care ar putea fi convenite separat în fiecare an”, conchide Euroactiv.
