Revista presei internaționale// Importanța întâlnirii liderilor Statelor Unite ale Americii și Chinei la San Francisco; Situația umanitară care s-a creat în Fâșia Gaza
Presa internațională face previziuni privind rezultatele așteptatei întâlniri a liderilor Statelor Unite ale Americii și Chinei ce va avea loc în timpul forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific care începe la San Francisco. Publicațiile mondiale subliniază importanța evenimentului care poate avea un important impact asupra depășirii mai multor crize de pe glob, inclusiv a celei din Orientul Mijlociu, care se află în atenția întregii comunități internaționale. Presa descrie situația umanitară care s-a creat în Fâșia Gaza drept „catastrofală”, în timp ce armata israeliană a anunțat că Hamas a pierdut controlul asupra enclavei. Relatează Lidia Petrenco.
Hamas nu mai controlează Fâșia Gaza, transmite ziarul Haaretz citându-l pe ministrul israelian al Apărării Yoav Galant. El a anunțat că militanții Hamas fug spre sudul Fâșiei Gaza și au pierdut încrederea din partea civililor care jefuiesc acum bazele părăsite ale grupării.
BBC relatează că principalele ținte ale armatei israeliene sunt acum centrele de comandă ale grupării Hamas care s-ar afla sub spitale. Armata israeliană trebuie să ajungă la ele pentru a elibera peste 200 de ostatici pe care militanții i-au luat în Israel în timpul atacului din 7 octombrie. Cel mai important centru de comandă al grupării Hamas ar fi situat sub spitalul central Al-Shifa din Gaza, unde situația a devenit cu adevărat critică, precum spune într-un interviu acordat BBC reprezentantul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății, Christian Lindmeier. Din cauza lipsei de combustibil în spital, au murit mai mulți bebeluși născuți prematur care aveau nevoie de terapie intensivă. Lindmeier a declarat pentru BBC că în prezent în spital se află în jur de 600 de pacienți, 500 de lucrători medicali și aproximativ 2.500 de persoane strămutate.
Pe fondul condamnărilor internaționale cauzate de criza din Gaza, Israelul este pus în situația de a distruge cât mai curând gruparea Hamas. Euronews transmite că presiunile asupra Tel Aviv-ului sunt în creștere, inclusiv din partea principalilor săi aliați occidentali. Cele 27 de țări ale Uniunii Europene au condamnat împreună Hamas pentru că folosește spitale și civili ca „scuturi umane”, dar au cerut Israelului „să dea dovadă de reținere maximă în desfășurarea ofensivei pentru a evita pierderi de vieți omenești”, relatează Euronews.
Times of Israel, îl citează pe ministrul israelian de Externe, Eli Cohen, care a recunoscut că presiunea diplomatică asupa țării sale crește, deși nu ar fi încă foarte mare. Potrivit șefului diplomației de la Tel Aviv, Israelul are nevoie de două-trei săptămâni pentru a distruge complet gruparea Hamas înainte ca presiunea internațională să ajungă la un punct critic. Eli Cohen nu a precizat însă ce ar însemna ”un punct critic” pentru Israel în relațiile cu partenerii săi occidentali, observă Times of Israel.
Publicațiile internaționale atrag atenția că situația din Orientul Mijlociu va fi abordată, de rând cu alte probleme globale, de către liderii celor mai mari, două puteri mondiale, la forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific care începe la San Francisco. Întâlnirea președintelui american Joe Biden cu cel chinez Xi Jinping este în centrul atenției la reuniunea reprezentanților celor 20 de state ale organizației. Financial Times subliniază că relațiile dintre Statele Unite ale Americii și China sunt cele mai proaste din ultimii 40 de ani, în mare parte din cauza disputelor legate de insula Taiwan. Potrivit publicației, relațiile dintre Washington și Beijing s-au înrăutățit semnificativ după ce în luna august a anului trecut, fostul președinte al Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi a mers într-o controversată vizită în Taiwan, iar în luna februarie a acestui an, în spațiul aerian al Statelor Unite au intrat baloane de spionaj chineze. Prin urmare, nu trebuie să ne așteptăm la o înțelegere și acorduri clare cu privire la viitorul Taiwanului, constată Financial Times.
Xi Jinping și Joe Biden vor „deschide noi linii de comunicare”, pe fondul dorinței Statelor Unite de a restabili contactul dintre armata americană și cea chineză, scrie The Guardian. Acest pas e considerat extrem de important pentru gestionarea crizei din Taiwan, notează publicația amintind că discuțiile lui Biden cu Xi se vor concentra și pe alte probleme cu impact global – de la relația economică bilaterală până la soluționarea crizei din Orientul Mijlociu și a conflictului militar ruso-ucrainean. În timp ce vrea să evite un conflict cu China, Statele Unite ignoră Rusia, subliniază The Guardian. Publicația precizează că Washingtonul i-a dat clar de înțeles președintelui rus Vladimir Putin, care se confruntă cu un mandat de arestare din partea Curții Penale Internaționale, că nu este binevenit în Statele Unite. ”Moscova va fi reprezentată în schimb de viceprim-ministrul Alexei Overchuk... În ciuda prezenței Chinei, Statele Unite vor lucra în continuare cu aliații din APEC pentru a „combate orice fel de eforturi de subminare a regulilor și normelor internaționale”, a declarat citat de The Guardian, Matt Murray, un înalt oficial american la APEC.
Ministrul german de externe Annalena Bärbock a declarat că speranțele președintelui rus Vladimir Putin de a reduce sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina sunt zadarnice, relatează Tagesspiegel. „Putin se bucură prea devreme... Pentru că în afară de faptul că vom continua să sprijinim Ucraina, vom extinde și vom crește ajutoarele oferite Kievului”, a remarcat Annalena Bärbock citată de Tagesspiegel. Ea a adăugat că în următoarele luni, Ucraina va primi un nou sistem de apărare antiaeriană Patriot și generatoare de energie.
„Pe 8 noiembrie, a devenit cunoscut faptul că Rheinmetall a primit un ordin de la guvernul german de a furniza Ucrainei aproximativ 100 de mii de muniții de 120 mm. Livrările ar trebui să înceapă în curând și să continue în următorii doi ani. Pe 12 noiembrie, coaliția de guvernământ a cancelarului german Olaf Scholz a fost de acord să dubleze până la 8 miliarde de euro ajutorul militar ce urmează să fie furnizat Ucrainei anul viitor. Iar luni, 13 noiembrie, ambasadorul Germaniei în Ucraina, Martin Jäger, a anunțat că până la sfârșitul acestui an, țara sa va livra Forțelor Armate ucrainene încă două sisteme de apărare aeriană IRIS-T”, scrie Tagesspiegel.
Ucraina ar putea primi în curând un lot mare de sisteme de artilerie autopropulsate Gepard, pe care Statele Unite le-au cumpărat de la Iordania, informează De Telegraaf. Publicația precizează că sistemele au început să fie vândute Iordaniei de Țările de Jos încă din 2013 în baza unui contract care prevedea loturi de sisteme de artilerie în valoare de 21 de milioane de euro.
„Ultimul sistem din acest lot a fost transferat de armata olandeză în 2016. Este de remarcat faptul că Statele Unite vor cumpăra 60 de instalații din Iordania pentru o sumă mult mai mare pentru a le transfera în Ucraina. Statele Unite au plătit 110 milioane de euro pentru acestea”, remarcă De Telegraaf.
Între timp, Ungaria a blocat din nou alocarea de fonduri pentru armament pe care Uniunea Europeană vrea să le trimită Kievului, relatează Unian. Publicația ucraineană amintește că e vorba despre a 8-a tranșă în valoare de 500 de milioane de euro din Fondul European de Pace, căreia Budapesta s-a opus din nou ieri, la reuniunea miniștrilor de Externe care a avut loc la Bruxelles.
„De câteva luni, Ungaria blochează alocarea a 500 de milioane de euro pentru a compensa livrările de arme către Ucraina. Motivul e că Agenția Națională Anticorupție de la Kiev a inclus Banca OTP din Ungaria - cea mai mare bancă din țară - pe lista sponsorilor războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. În septembrie 2023, Ucraina a eliminat banca de pe lista de sponsori de război pentru a debloca ajutorul din Fondul European de Pace al UE. În Ungaria, acest pas a fost considerat „corect”, dar Budapesta a cerut garanții că banca nu va fi inclusă din nou în această listă în viitor”, notează Unian.
În Franța, soldații ucraineni se antrenează între cadavrele urât mirositoare ale animalelor împrăștiate pe poligoane, scrie Politico. „În acest fel, instructorii francezi încearcă să creeze condiții de pregătire pentru ucraineni, care să fie cât mai asemănătoare cu cele de pe adevăratul câmp de luptă. Militarii francezi au recunoscut că au fost foarte multe critici din partea ucrainenilor cu privire la calitatea programelor de pregătire care au avut loc în lunile precedente. În special, ucrainenilor nu le-a plăcut că francezii i-au învățat să lupte de parcă ar avea un avantaj total față de inamic în spațiul aerian. De asemenea, ucrainenii s-au plâns că francezii nu au ținut cont de prezența dronelor în timpul luptelor, factor care a devenit extrem de important în acest război. Francezii au luat în considerare aceste critici și și-au ajustat programele de antrenament pentru a pune mai mult accent pe amenințările aeriene”, menționează Politico.
