Revista presei internaționale// Întâlnirea de astăzi a liderilor Statelor Unite și Chinei de la San Francisco; Evoluția războiului ruso-ucrainean
Întâlnirea de astăzi a liderilor Statelor Unite și Chinei de la San Francisco este principalul eveniment comentat azi de presa internațională. Publicațiile își focalizeză atenția asupra celor mai importante probleme globale pe care urmează să le discute cei doi președinți, între care se numără tensiunile crescânde din Orientul Mijlociu și evoluția războiului ruso-ucrainean. Lidia Petrenco a selectat câteva dintre cele mai importante articole publicate de presa internațională și vine cu detalii.
Pacea și dezvoltarea în lume vor fi principalele teme abordate de lideriii Statelor Unite și Chinei cu ocazia summitului țărilor din zona Asia-Pacific care se desfășoară la San Francisco, transmite Euronews. Lumea este în așteptarea unor răspunsuri la numeroase probleme geostrategice din partea celor doi lideri mondiali în pofida tensiunilor care persistă în relațiile dintre Statele Unite și China, notează jurnaliștii canalului paneuropean de știri. Potrivit unei analize Euronews, China încearcă să pună la punct o ordine mondială bazată pe propria doctrină, care vine însă de multe ori în contradicție cu interesele Statelor Unite și ale Occidentului în general. Cea mai spinoasă problemă între Washington și Beijing o reprezintă însă insula Taiwan învecinată Chinei continentale a cărei independență nu a fost recunoscută niciodată de către Beijing, dar nici de Occident. Euronews amintește însă că Statele Unite și Uniunea Europeană continuă să sprijine militar și financiar guvernul de la Taipei în fața amenințărilor crescânde ale Beijingului de a invada insula și a obține controlul asupra acesteia.
Întâlnirea de astăzi a lui Joe Biden cu Xi Jinping este evenimentul principal al vizitei sale de patru zile la San Francisco, transmite CBS News. Intervievați de postul american de televiziune, oficiali de la Casa Albă au declarat că administrația americană este conștientă că unele țări din organizația Asia Pacific vor să vadă o relație mai bună între Statele Unite și China, care reduce riscul unui conflict regional. În același timp, Washingtonul vrea să îndepărteze nemulțumirile țărilor din regiune pentru ignorarea poziției lor în luarea unor decizii importante asupra cărora era suficient până acum să convină doar Statele Uncare și China. În aceste condiții, este de așteptat ca Biden să propună noi inițiative pentru a promova investiții în economia acestor țări diminuând în același timp, puterea comercială a Beijingului în regiune, anticipează CBS News. Astfel, Casa Albă vrea să demonstreze că are suficientă capacitate pentru a se concentra atât asupra zonei Asia Pacific, cât și asupra prevenirii escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și solționării sprijinului pentru Ucraina împotriva agresiunii militare ruse.
Mai multe ziare descriu starea de neliniște care se resimte atât la Kiev, cât și în capitalele occidentale, după ce Uniunea Europeană a stabilit că nu-și va putea îndeplini promisiunea din martie de a furniza Ucrainei un milion de obuze până-n primăvara viitoare.
După cum notează Reuters, în pofida avertismentelor privind incapacitatea industriei europene de a produce pentru Ucraina un milion de obuze într-un an, unii oficiali s-au arătat convinși că stabilirea acestui obiectiv ambițios a fost o decizie corectă. În opinia lor, planul anunțat inițial a determinat țările blocului comunitar să facă mai multe comenzi pentru producția munițiilor și a stimulat investițiile în creșterea capacității companiilor producătoare. Reuters îl citează pe șeful diplomației europene, Josep Borrell, care a accentuat că Uniunea Europeană are capacitatea de a produce un milion de obuze pe an, însă exportă o mare parte a acestora în alte direcții decât în Ucraina, conform contractelor încheiate anterior. „Prima parte a planului a fost îndeplinită, blocul furnizând peste 300.000 de obuze de artilerie Ucrainei. Acum, accentul este pus pe cea de-a doua etapă a planului când țările membre fac comenzi comune pentru producția de obuze destinate Ucrainei”, susține șeful diplomației Uniunii Europene, citat de Reuters.
În confruntarea cu Rusia, Ucraina nu are suficienți bani și nici destul timp la dispoziție, scrie Washington Post. ”În același timp, interesul Congresului SUA pentru finanțarea luptei împotriva invaziei ruse a scăzut mai puțin ca niciodată, notează ziarul amintind și de noile priorități de securitate națională, inclusiv de cele legate de situația din Israel și de la granița de sud a Statelor Unite. Accentul american pe realizarea acestor obiective ar putea suna ca un marș funerar pentru continuarea asistenței Statelor Unite pentru Ucraina”, avertizează publicația.
„Congresul are la dispoziție mai puțin de o săptămână pentru a elabora o legislație pe termen scurt și a preveni în acest fel blocarea activității guvernului federal. Chiar și așa, legislatorii ar putea fi nevoiți să petreacă următoarele două luni încercând să echilibreze diferențele profunde pentru a adopta planuri de finanțare mai mari pentru anul viitor”, conchide Washington Post.
The Economist aduce prognoze pesimiste privind șansele de încheiere a războiului ruso-ucrainean în timpul apropiat. Potrivit ziarului britanic, conflictul militar s-ar putea prelungi cu încă cinci ani, având în vedere că nici Rusia, nici Ucraina, nu sunt pregătite să cedeze, și nici în stare să atace pentru a învinge decisiv. Publicația subliniază că războiul din Ucraina a scos la iveală atât măsura în care se pot epuiza munițiile într-un război de amploare, cât și capacitatea redusă a țărilor occidentale de a-și reumple stocurile. Statele Unite își accelerează dramatic producția de obuze de artilerie, dar în 2025, producția americană va continua probabil să fie mai mică decât cea a Rusiei în 2024, estimează The Economist.
Financial Times își concentrează atenția asupra modului în care funcționează sancțiunile occidentale impuse Rusiei din cauza invadării Ucrainei. Danemarca ar putea bloca trecerea petrolierelor rusești prin apele sale, titrează publicația remarcând că țările occidentale explorează noi metode de introducere a restricțiilor la prețul petrolului rusesc. ”Conform noilor planuri ale Uniunii Europene, Danemarca va fi însărcinată cu inspectarea și eventual cu blocarea petrolierelor Federației Ruse care trec prin apele sale... Țările G7, Uniunea Europeană și Australia au introdus anterior un plafon de 60 de dolari pentru un baril de petrol rusesc exportat pe mare. Cu toate acestea, din cauza creșterii prețurilor mondiale la petrol în acest an, cea mai mare parte a petrolului Rusiei este vândută depășind plafonul stabilit. Acum însă, Danemarca va controla strict petrolierele care tranzitează strâmtorile sale fără asigurare occidentală”, scrie Financial Times. Petrolul rusesc transportat prin Marea Baltică trece ulterior prin apele daneze în drum spre piețele internaționale și reprezintă aproximativ 60% din totalul exporturilor maritime ale Federației Ruse, informează aceeași publicație.
Autoritățile armene încearcă să se distanțeze de Federația Rusă, titrează Unian, amintind că relațiile ruso-armene se deteriorează deja de câteva luni. Publicația remarcă refuzul prim-ministrului armean Nikol Pashinyan de a participa pe 23 noiembrie, la Minsk, la următoarea reuniune a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă condusă de Rusia. Unian atrage atenția că șeful executivului de la Erevan l-a informat despre refuzul de a participa la eveniment doar pe liderul autoritar al Belarusului Alexandru Lukașenko ignorând comunicarea cu Moscova. Publicația ucraineană citează reacția, secretarului de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit căruia, Moscova înțelege că șefii de stat au propriile lor evenimente în programul lor de lucru. Totuși, lipsa de la reuniunea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă este regretabilă, deoarece evenimentul reprezintă o bună ocazie pentru schimbul de puncte de vedere” și coordonarea ideilor, spune secretarul de presă al Kremlinului citat de Unian. „De aproximativ un an, relațiile dintre Armenia și Rusia s-au deteriorat vizibil... Erevanul își schimbă politica internațională față de țările occidentale. De exemplu, Armenia și-a anunțat intenția de a ratifica Statutul de la Roma, motiv pentru care Moscova a cerut explicații. În plus, Rusia și-a exprimat indignarea față de recentele exerciții militare comune ale Armeniei și Statelor Unite ale Americii.
