Pentru prima oară, Republica Moldova este luată în calcul de Comisia Europeană în previziunile sale economice anuale
Comisia Europeană, executivul UE, și-a făcut astăzi cunoscut raportul anual (European Economic Forecast) care anticipează evoluțiile economice, dar analizează și starea actuală a economiei țărilor Uniunii, iar anul acesta, pentru prima oară, este analizată și luată în calcul și economia Republicii Moldova, dar și cea a Ucrainei și a țărilor din Balcani candidate la UE.
Raportul, care apare puțin decalat, cu oarecare întârziere, începe prin a constata: „În fața unor crize multiple și după peste un an de contracție economică, economia Moldovei este așteptată să revină la creștere în a doua jumătate a anului. Inflația mai scăzută, politica monetară mai relaxată și producția agricolă mai puternică vor stimula consumul privat și investițiile. Se estimează și că deficitul fiscal va scădea ușor.”
Redresarea economică după contracția din 2022
Economia Moldovei s-a contractat cu 5% anul trecut, în primul rând din cauza scăderii consumului privat, pe măsură ce inflația a crescut din cauza ridicării prețurilor la alimente și energie, ceea ce a redus veniturile gospodăriilor. Investițiile au scăzut și ele și din cauza înăspririi politicii monetare și a incertitudinii crescânde ca urmare a războiului de agresiune rusesc împotriva Ucrainei.
Perspectivele pentru PIB real în 2023 au fost revizuite oarecum în scădere în comparație cu prognoza de primăvară din 2023. Acest lucru reflectă contracția continuă a producției în prima jumătate a anului (-2,3% an/a), deoarece scăderea salariilor reale a continuat să influențeze consumul privat, iar exporturile agricole au avut de suferit ca urmare a recoltei slabe din 2022. Perspectivele de creștere pentru 2023 sunt cu toate acestea, pozitive datorită creșterii proiectate a consumului privat în a doua jumătate a anului, susținută de o inflație mai scăzută și de creșterea continuă a ocupării forței de muncă.
Producția industrială și în construcții este așteptată să se redreseze. Se estimează și că producția agricolă va avea o revenire parțială, după seceta severă din 2022, ceea ce ar trebui să contribuie la creșterea exporturilor. Cu toate acestea, exporturile nete vor rămâne un obstacol pentru creșterea economică, deoarece importurile își revin și ele în orizontul de prognoză, în conformitate cu creșterea consumului privat.
Relaxarea politicii monetare urmează scăderea rapidă a inflației
După vârful său de 34,6% anual, în octombrie 2022, inflația a scăzut brusc din cauza stabilizării prețurilor la alimente și energie, a politicii monetare stricte și a efectelor de bază de la începutul anului 2023. Banca centrală a redus dobânda de politică monetară de la vârful de 21,5 % în august 2022 la 6% în iunie 2023 unde a rămas. A urmat inflația subiacentă, excluzând prețurile volatile la alimente.
Revenirea economică e datorată parțial și întoarcerii moldovenilor care lucrau anterior în Ucraina și Rusia. Refugiații din Ucraina reprezintă acum aproximativ 2,5% din populație și au sporit forța de muncă cu aproximativ 1%, dar acest efect se poate disipa în anii următori.
Creșterea salariilor nominale în 2022 a fost depășită de inflația vertiginoasă, ceea ce a dus la o pierdere a puterii de cumpărare, deoarece salariile reale au scăzut cu aproximativ 13%. Acest lucru este programat să se inverseze în a doua jumătate a anului 2023.
Datoria publică, în schimb, urmează să crească moderat până la un nivel încă scăzut de 37,2% din PIB până în 2025.
Concluziile în mare pozitive ale raportului sunt un atu în plus pentru ca șefii de stat și de guvern ai celor 27 de țări din UE să recomande începerea negocierilor de aderare cu Chișinăul la summitul lor din luna decembrie. Comisia Europeană, dar și Parlamentul, au făcut deja recomandări în acest sens.
Autor: Dan Alexe
