Revista presei: Detalii din culisele adunării de la Mitropolia Moldovei; Noile acuzații reciproce între Chișinău și Tiraspol
Detalii din culisele adunării de la Mitropolia Moldovei, noile acuzații reciproce între Chișinău și Tiraspol și finalul celor mai complicate, scandaloase și murdare alegeri – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Jurnal.md publică detalii din culisele adunării de joi de la Mitropolia Moldovei la care s-a decis că aceasta își va păstra statutul actual, în subordinea Patriarhiei de la Moscova. Iar preoții care vor adera la Mitropolia Basarabiei fără învoire de la biserica din care au făcut parte vor fi în continuare caterisiți. În debutul ședinței, Mitropolitul Vladimir ar fi spus că propunerea de a purta tratative în vederea aderării Mitropoliei Moldovei la Patriarhia Română a primit-o inițial de la premierul Dorin Recean. Mitropolitul a sugerat că el nu s-ar opune ideii, dar că dacă ar accepta-o ar putea dezbina biserica pentru că, potrivit unui sondaj realizat în rândul clericilor, ideea nu este susținută decât de o parte din preoții din Chișinău. La sfârșitul ședinței, mitropolitul a anunțat că peste trei săptămâni va pleca la Moscova, unde va avea o întâlnire cu Patriarhul Kirill, pentru a pune în discuție încă o dată situația bisericii. El a menționat că ulterior va convoca o nouă adunare a protopopilor, pentru a fi luată în sfârșit o decizie.
Zonadesecuritate.md informează că Tiraspolul și Chișinăul s-au acuzat reciproc de agravarea situației din zona de securitate. După ce Chișinăul s-a arătat deranjat de prezența posturilor ilegale ale structurilor de forță transnistrene și de montarea neautorizată a parapetului metalic pe drumul ce leagă Varnița de Bender, Tiraspolul a inventat un nou fals pentru a distrage atenția de la lucrările ilegale, acuzând Chișinăul că „sapă tranșee” în Zona de Securitate, în apropierea satului Slobozia-Dușca din Criuleni. Reacționând la acest fals, Biroul pentru Reintegrare de la Chișinău a precizat că pe sectoarele de drum au loc de fapt lucrări inginerești de curățare a canalelor pluviale realizate de compania „Drumurile Criuleni”.
Editorialistul Ziarului de Gardă, Petru Grozavu, scrie că alegerile locale care urmează să se încheie duminică au fost și rămân cele mai complicate, scandaloase, murdare și vulnerabile alegeri din câte au existat până acum, cu implicații financiare ilegale din exterior în sprijinul partidelor politice afiliate oligarhului Ilan Șor, gestionate de Moscova. Pe 19 noiembrie va trebui să mai mergem o dată la vot, ca să scoatem în capăt ceea ce nu am reușit pe 5 noiembrie. Doar că de data asta trebuie s-o facem cu mult mai multă implicare și mult mai mobilizați decât am fost în primul tur, îndeamnă editorialistul. El admite însă că nu va fi simplu nici de data asta, pentru că dispoziția electorală pentru turul doi, de obicei, scade. Preferințele electoratului se răresc, iar riscurile fraudării cresc. Faptul că pe 5 noiembrie (cu 37 de partide în cursă), în 265 de localități nu s-a putut acumula strictul elementar de voturi, este un mare reproș făcut mediului politic de la noi. Lumea a obosit de promisiuni, așteptări și nu mai crede că ceea ce aude în mesajele electorale mai poate fi și adevărat, conchide editorialistul.
TVR Moldova citează analiști politici spunând că lansarea proiectului socio-politic „Platforma Moldova” de către fosta guvernatoare a Găgăuziei Irina Vlah țintește alegerile prezidențiale de anul viitor, cu un candidat apropiat al Kremlinului. Pentru analiști, revenirea în politică a Irinei Vlah era previzibilă. Se dorește propulsarea ei ca lider național care ar fi capabil să coaguleze, în mod special, stânga politică din Republica Moldova, afirmă analistul Ion Tăbârță. Această platformă se dorește a fi acel viitor proiect de țară care să se contrapună proiectului integrării europene, mai spune Tăbârță. Expertul Andrei Curăraru crede că Vlah intenționat nu a creat o platformă politică, ci una pretins social-politică sub denumire de Asociație Obștească pentru a evita eventuale restricții ca cele aplicate recent unor partide.
Într-un interviu la Europa Liberă, economistul britanic Michael Emerson, de la Centrul pentru Studierea Politicilor Europene (CEPS), afirmă că la nivelul experților în politici europene, există consensul că Republica Moldova și Ucraina încep negocierile de aderare la UE, cel târziu în martie, dar ce trebuie modificat este procesul negocierilor, iar acest lucru nu se va întâmpla înainte de mijlocul anului 2024, când se încheie „noul ciclu electoral” de la Bruxelles. Potrivit expertului, procesul negocierii celor 35 de capitole în vederea aderării la UE trebuie simplificat, dar fără concesii când vine vorba de principiile fundamentale. Țările membre nu vor să mai aibă surpriza unor „noi Ungarii”, a unor „noi Orbani” care utilizează „abuziv dreptul de veto”. Impactul admiterii Ucrainei asupra bugetului UE va fi mare, dar nu exagerat, în jur de 18 miliarde de euro pe an, începând cel devreme cu 2040.
TVR Moldova îl citează pe profesorul facultății de Științe Politice a Universității din București, Radu Carp, sugerând autorităților moldovene să nu grăbească negocierile de aderare pe capitolele sensibile și mai ales în domeniul agriculturii. Analistul precizează că agricultura va fi, fără îndoială, cel mai dificil capitol, pentru că Republica Moldova va trebui să dovedească faptul că la sfârșitul acestor negocieri tot ce se va exporta către UE nu va împiedica și alte țări să-și valorifice propria producție, nu numai în interiorul țărilor respective, dar și pe întreaga piață europeană. Analistul mai afirmă că în procesul de negocieri lucrurile trebuie cântărite foarte exact. Există o dinamică proprie fiecărei țări și fiecare țară își cunoaște mai bine vulnerabilitățile și încearcă să le reducă în relația cu UE. Cea mai importantă și cea mai sensibilă chestiune în privința Republicii Moldova este să găsească o calea viabilă pentru ca statele care o susțin acum să știe de ce o fac în momentul în care vor deveni contribuitori neți la bugetul UE pentru a susține Republica Moldova.
Într-un podcast la Europa Liberă, secretara de stat a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Corina Ajder, precizează că, în acest sezon rece, autoritățile fac mai multe verificări pentru a nu admite ca persoanele cu venituri mari să obțină compensații din Fondul de vulnerabilitate energetică. Nu pot și nu ar trebui să beneficieze de compensații persoane cu dividende mai mari de 1 milion de lei și cele care au bunuri ce depășesc 4 milioane de lei, indiferent de veniturile declarate. Secretara de stat spune că anul trecut au fost cazuri când persoanele cu venituri de milioane au încercat să obțină compensații. În acest an, suntem mai stricți, aplicăm mai multe filtre pentru ca să excludem asemenea riscuri, subliniază Corina Ajder. Potrivit ei, anul trecut, în jur de 30.000 de gospodării au fost trecute la categorii mai joase de vulnerabilitate, în urma testelor antifraudă. Secretara de stat mai afirmă că în actualul sezon rece plafoanele cantităților de energie compensate ar putea fi menținute la nivelul celor de anul trecut. Decizia urmează să fie aprobată în curând de către Guvern.
Într-o emisiune la deschide.md, ministrul Energiei Victor Parlicov a declarat că autoritățile moldovene îl așteaptă pe oligarhul fugar Ilan Șor acasă, unde în următorii 15 ani îl vor asigura cu încălzire și cu mâncare. Ministrul a reiterat că toate promisiunile lansate de gruparea criminală a lui Ilan Șor despre furnizarea de gaze naturale cetățenilor la tariful de 10 lei pentru un metru cub nu sunt decât niște falsuri. Potrivit lui, reprezentanții companiei care pretinde că vor aduce gaze ieftine în Republica Moldova fac promisiuni irealizabile, comportându-se ca niște clovni politici și nu ca actori pe piața de gaze. Ei fac declarații după declarații, una mai tâmpită și irealizabilă decât alta, neținând cont de cadrul normativ, proceduri, cum funcționează lucrurile real pe piață. Parlicov a explicat și cât de absurd este firul narativ al poveștilor spuse de oamenii lui Șor concluzionând că de fapt, nu există intenția să se livreze gaze. Miza e alta, acea de a învinui autoritățile centrale precum că ar pune obstacole în acest pretins proces de furnizare de gaze ieftine.
Ecopresa.md relatează că unele culturi agricole care creșteau în mod natural acum 10 ani pe câmpuri deschise astăzi nu mai fac față schimbărilor climatice. Pe de altă parte, diverse specii exotice au început să se adapteze condițiilor climatice din Republica Moldova. Agricultoarea Angela Bejenari cultivă roșii, castraveți, dovleci, căpșuni, agriș, coacăză și alte produse, atât în sere, cât și în câmp deschis, în Satul Plop, raionul Dondușeni. Ea observă că, astăzi, bunăoară, ardeiul dulce și morcovul nu mai pot fi cultivați în câmp deschis, fără irigare, și că în general leguminoasele nu mai sunt cultivate în câmp deschis, pe terenuri mari. Doar cei care au acces la sisteme mai puternice de irigare sau au un râu în apropiere mai pot face grădină, dar fără irigare mulți s-au retras. Fermierii se dezic și de sere pentru că în toiul verii temperaturile sunt prea exagerate. În timp ce unele culturi agricole „ne părăsesc”, diverse specii exotice au început deja să-și facă loc și să se adapteze. Pe pământurile Republicii Moldova au început să crească smochine, rodii, kiwi, spune agricultoarea.
