Revista presei internaționale: Acordul de încetare temporară a focului în Fâșia Gaza; Situația complicată a Ucrainei
În centrul atenției publicațiilor internaționale e acordul de încetare temporară a focului în Fâșia Gaza, dar și situația complicată a Ucrainei, care de la reizbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, primește mai puțin sprijin militar din partea aliaților occidentali. Lidia Petrenco a răsfoit principalele publicații și vine cu amănunte.
The Times of Israel dezvăluie detaliile acordului încheiat de guvernul israelian cu gruparea Hamas, care prevede eliberarea a 50 de ostatici și o încetare temporară a focului. Publicația notează că acordul a fost intermediat de Qatar și presupune încetarea focului pentru patru zile. În această perioadă, Hamas ar urma să elibereze câte doisprezece-treisprezece ostatici israelieni pe zi, în mare parte femei și copii. La rândul său, Israelul s-ar fi angajat să elibereze din propriile închisori femeile și minorii palestinieni care au reședință în Cisiordania și Ierusalimul de Est. În plus, Israelul a acceptat să permită accesul unor loturi semnificative de ajutoare umanitare în Fâșia Gaza, inclusiv transportarea unor cantități suplimentare de combustibil. The Times of Israel semnalează că acordul a provocat dispute politice aprinse în sânul guvernului de coaliție de la Tel Aviv. În timp ce marea majoritate a celor 38 de miniștri au susținut armistițiul, reprezentanții partidelor extremiste de dreapta și ai sionismului religios s-au opus din start acordului. Aceștia din urmă au declarat că întreruperea ofensivei va ajuta Hamas să-și recupereze forțele. Însă premierul Benjamin Netanyahu se vede nevoit să accepte compromisul, mai ales sub presiunea rudelor și apropiaților ostaticilor care cer eliberarea lor cu orice preț, explică Times of Israel.
După încheierea controversatului acord al guvernului de la Tel Aviv cu Hamas, Secretarul american de stat Antony Blinken plănuiește să viziteze din nou Israelul. Dezvăluirile au fost de doi diplomați de la Casa Albă pentru publicația americană Axios. Potrivit acestora, Blinken urmează să revină la Tel Aviv la începutul săptămânii viitoare pentru discuții cu oficiali israelieni și palestinieni. Aceleași surse precizează că deocamdată nu a fost stabilită data călătoriei lui Antony Blinken în regiune, dar este de așteptat ca vizita să aibă loc înainte de participarea sa la summitul miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles, programat pentru ziua de marți, 28 noiembrie.
În timp ce Occidentul, lumea arabă și mai nou China, își reafirmă rolul geopolitic pe care-l joacă în Orientul Mijlociu, influența Rusiei în regiune se apropie de sfârșit, constată Foreign Policy. Și asta din cauza invadării Ucrainei, scrie publicația amintind că din 2012, Rusia și-a consolidat poziția în regiune, efectuând intervenții militare în Siria și devenind astfel centrul diplomației regionale de la Ankara până la Riad și Cairo. „Moscova și-a folosit noua prezență în regiune pentru a se poziționa ca forță alternativă la Statele Unite, îmbunătățindu-și simultan relațiile cu Iranul, Israelul și Arabia Saudită. Ea a reușit să atragă guvernul turc și grupările kurde din Siria, evitând inteligent criticile pe care Ankara le adresa Washingtonului”, amintește publicația.
Dar invazia Ucrainei a marcat începutul unei slăbiri treptate a influenței Kremlinului în Orientul Mijlociu. În primul rând, Rusia și-a pătat statutul internațional, devenind o alternativă mai puțin atractivă în confruntarea cu Washingtonul pentru actorii geopolitici. Relațiile calde cu Iranul și Hamas pe de o parte, și înrăutățirea celor cu Israelul, pe de alta , îndepărtează șansele Rusiei de a gestiona rivalitățile regionale, scrie Foreign Policy. Dacă va fi obligat să aleagă, Kremlinul va trebui să decidă dacă armele iraniene pe care le importă sunt mai importante decât menținerea influenței asupra Israelului pentru a-l descuraja să furnizeze arme Ucrainei, conchide publicația.
Sprijinul oferit Ucrainei scade în pofida asigurărilor repetate ale aliaților occidentali că războiul din Orientul Mijlociu nu le va distrage atenția de la conflictul militar ruso-ucrainean. E concluzia jurnaliștilor de la ABC News care citează date oferite de un oficial de rang înalt de la Kiev. Potrivit acestuia, de la începutul lunii octombrie, autoritățile americane au redus cu peste 30% aprovizionarea cu obuze de artilerie.
Cu toate acestea, presa internațională transmite că principalii aliați ai Kievului nu sunt dispuși să renunțe la sprijinul oferit Ucrainei împotriva agresiunii militare ruse. După vizita de luni la Kiev a șefului Pantagonului Lloyd Austin, marți, în capitala ucraineană a sosit ministrul german al Apărării Boris Pistorius anunțând un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina în valoare de 1,3 miliarde de euro. RBC-Ucraina relatează că noul pachet va include patru sisteme IRIS-T, obuze, mine antitanc și alte arme, nu însă și rachetele cu rază lungă de acțiune solicitate de Kiev.
RBC-Ucraina amintește că autoritățile de la Kiev solicită de câteva luni Germaniei rachete de croazieră Taurus capabile să lovească ținte aflate la o depărtare de până la 500 de kilometri. Însă Germania nu se încumetă să dea curs solicitărilor Kievului pentru a evita o confruntare directă cu Rusia, subliniază RBC-Ucraina. „Germania este una dintre țările care oferă cel mai mult sprijin militar Ucrainei pentru lupta dusă împotriva armatei ruse. În special, Berlinul a furnizat mai multe tipuri de artilerie, tancuri Leopard mai vechi și mai noi, sisteme de apărare aeriană IRIS-T și Patriot, muniție, vehicule, drone și alte tipuri de arme”, amintește publicația ucraineană.
„Contraofensiva ucraineană nu progresează precum se așteptau ucrainenii înșiși, sprijinul occidental nu a fost suficient de masiv și prompt, iar întârzierea furnizării armamentului a permis Rusiei să se pregătească foarte bine pentru contraofensiva ucraineană”, a declarat citat de publicația České noviny președintele ceh Petr Pavel la o întâlnire cu reprezentanții armatei. ”Aprovizionarea Ucrainei cu arme scade, iar soldații ucraineni, din motive evidente, se simt nu numai obosiți, ci și din ce în ce mai dezamăgiți de sprijinul occidental”, a remarcat Petr Pavel, fost militar de carieră și general de armată. „Acesta nu este cel mai bun punct de plecare pentru a supraviețui unei ierni grele și de a obține un avantaj în fața unui inamic care a studiat în tot acest timp, și-a crescut producția militară și în prezent este capabil să furnizeze chiar mai multe echipamente și muniții decât poate livra Occidentul Ucrainei”, a avertizat președintele ceh citat České noviny.
Potrivit lui Pavel, pe fondul oboselii față de războiul ruso-ucrainean prelungit, crește și presiunea internațională asupra ideii de a pune capăt conflictului printr-un acord, care ”se va baza, desigur, pe situația reală de pe câmpul de luptă". Un asemenea scenariu trebuie evitat cu orice preț, susține președintele ceh, îndemnându-și aliații să conștientizeze consecințele acestuia pentru propria securitate.
Între timp, statele membre ale Uniunii Europene continuă să se apere ele însele de amenințările Federației Ruse, scrie Financial Times. Publicația citează surse diplomatice de la Bruxelles, potrivit cărora liderii țărilor blocului comunitar discută tot mai intens despre posibilitatea de a restricționa și mai mult călătoriile diplomaților ruși. Subiectul a revenit pe ordinea de zi după ce Cehia s-a plâns că „potențialii spioni” nu pot fi ușor depistați în condițiile în care rușii cu pașapoarte diplomatice nu sunt verificați la punctele de trecere a frontierei cu Uniunea Europeană, spun sursele Financial Times.
Publicația amintește că după ce Rusia a invadat Ucraina, țările europene au expulzat sute de diplomați ruși, acuzându-i că sunt de fapt agenți de informații. Totuși, unele țări continuă să elibereze vize diplomaților ruși, oferindu-le acces în zona Schengen și dreptul de a călători fără restricții, notează Financial Times. Săptămâna trecută, Republica Cehă a înaintat un proiect de document care prevede măsuri menite să combată acțiunile de spionaj ale Rusiei, notează ziarul. Potrivit surselor Financial Times, propunerile autorităților de la Praga sunt negociate de liderii țărilor membre pentru a fi incluse în cel de-al 12-lea pachet de sancțiuni pe care statele Uniunii Europene urmează să le impună Moscovei din cauza agresiunii sale militare împotriva Ucrainei.
