Revista presei: Altercațiile dintre agricultori și poliție investigate penal; Lipsa de interes pentru concursul la funcția de procuror general și justiția
Altercațiile dintre agricultori și poliție investigate penal, lipsa de interes pentru concursul la funcția de procuror general și justiția, primul capitol al negocierilor de aderare, sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Jurnal.md îl citează pe directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari spunând că protestul agricultorilor este unul de disperare, iar aducerea tehnicii agricole la Guvern reprezintă ultima soluție, în condițiile în care dialogul cu autoritățile nu are niciun efect. Comentând altercațiile dintre fermieri și polițiști, inclusiv încercarea protestatarilor de a răsturna o mașină a poliției, Slusari a menționat că de fapt polițiștii au fost cei care au provocat agricultorii. De cealaltă parte, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că, pe acest caz, a fost pornit un dosar penal pentru amenințare sau violență săvârșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere sau asupra bunurilor statului, iar persoanele care au instigat au fost invitate la poliție pentru a fi demarate acțiunile procesuale.
TV8 a discutat cu cei doi fermieri, Alexandru Brînză și Sergiu Ivanov, care în seara zilei de joi au fost însoțiți la Inspectoratul de Poliție Centru. Alexandru Brînză spune că faptul că fermierii protestatari au zdruncinat mașina oamenilor legii, nu înseamnă că au încercat s-o distrugă. Din imaginile video se vede cum eu stau rezemat cu spatele de mașina poliției și pentru ei asta este o bănuială rezonabilă că eu am vrut să distrug un bun al statului și probabil, ei intuiesc, că erau să fie urmări mai grave, dacă nu intervenea poliția, afirmă fermierul. Colegul său, Sergiu Ivanov, susține că este o persoană pașnică și sugerează că polițiștii au fost cei care au încercat să provoace fermierii, care, la rândul lor, au rugat să fie evitate altercațiile. Dacă vor fi găsiți vinovați, agricultorii riscă amendă de până la 67.500 de lei, 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau până la doi ani de închisoare.
Deschide.md îl citează pe expertul în economie Veaceaslav Ioniță care justifică protestul fermierilor constatând că prețurile la producția agricolă au scăzut de două ori față de anul trecut și au ajuns la nivelul anului 2019, în timp ce costurile de producție s-au dublat în ultimii patru ani. Potrivit expertului, fertilizanții sunt de patru ori mai scumpi, costurile forței de muncă au crescut de 1,7 ori, iar motorina e mai scumpă de 1,5 ori. Deci, avem o creștere de circa 2 ori a costurilor de producție, iar prețurile au rămas aceleași, ca și în 2019, subliniază economistul. Corupția costă, mai notează Ioniță precizând că dacă faci jocul monopoliștilor, te trezești cu fermierii în stradă.
Radio Chișinău comentează cu experți lipsa de interes pentru concursul la funcția de procuror general, la care s-au înscris doar doi candidați. Expertul în justiție al Comunității WachDog, Andrei Curăraru, enumeră mai multe posibile cauze, de la procedura de selecție destul de dură, procesul încă în derulare al fostului procuror general și până la cauze de ordin politic, inclusiv incertitudinea, în contextul următoarelor cicluri electorale. Pentru analistul politic Anatol Țăranu lipsa concurenței pentru funcția de procuror general ar putea fi un efect al procesului de curățare a justiției și vorbește despre faptul că procuratura este grav afectată de corupție, iar oamenii nu doresc să candideze pentru că trebuie să treacă prin procesul de vetting. Fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase, crede că, după mai multe experiențe absolut descurajante, nimeni nu mai are încredere în aceste concursuri, știind că nu au nicio șansă dacă nu au o anumită afiliere cu puterea politică.
Într-o emisiune la TVR Moldova, ministrul de Externe, Nicu Popescu, a anunțat că domeniul justiției va fi cel cu care vor începe negocierile de aderare ale Republicii Moldova, atunci când statele membre ale UE vor da undă verde acestui proces. Începem cu cele mai grele domenii, dar, în paralel, vom progresăm pe celelalte, a precizat ministrul. El a subliniat că justiția este prima prioritate pentru societate, pentru Guvern și pentru UE. Popescu a evitat să anticipeze decizia din decembrie a Consiliul European privind deschiderea negocierilor, dar a spus că Republica Moldova intră în aceste discuții cu un dosar excelent și cu temele pentru acasă făcute. Republica Moldova a reușit să avanseze substanțial pe cel mai mare număr de capitole din raportul Comisiei Europene, a îndeplinit 94% din acțiunile necesare pentru realizarea celor nouă recomandări și că are cele mai substanțiale progrese dintre toate statele candidate la aderare, a mai declarat Popescu. Șeful dimplomației moldovene a mai subliniat că acum se discută în continuu cu statele membre ale Uniunii Europene pentru a le convinge să dea undă verde începerii negocierilor.
Europa Liberă informează că la o săptămână după ce Comisia Europeană i-a cerut Republicii Moldova să se alinieze mai activ sancțiunilor europene împotriva Rusiei, Chișinăul s-a conformat și s-a alăturat la șapte măsuri restrictive internaționale ale UE, printre care și cel mai mare pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, introdus încă în 2014, odată cu anexarea Crimeii, și actualizat, ultima dată, în septembrie 2023. Măsurile restrictive vizează sute de persoane, inclusiv câteva care fie s-au născut în Moldova, în perioada sovietică, fie au activat în diferite structuri din regiunea transnistreană. Între acestea, Serghei Aksionov, liderul Crimeii anexate de Federați Rusă, care s-a născut la Bălți, și „generalul transnistrean” Vladimir Antiufeev, numit și „cardinalul din umbră” al republicii nerecunoscute din Donețk.
Editorialistul Ziarului de Gardă, Petru Grozavu, notează că alegerile locale au trecut, dar lupta continuă. Confruntările, rivalitățile și tensiunile se vor amplifica și mai mult, în dependență de cum se vor așeza lucrurile în viitoarele consilii și în primării. Încă nu e clar câți din primarii aleși își vor păstra statutul pe care l-au avut în campanie, câți dintre ei vor rezista ispitelor traseismului, câți vor rămâne independenți și câți nu, notează autorul. El precizează că circa 70% din primării au intrat pe mâna formațiunilor care sunt în relații de rivalitate cu partidul de la guvernare și care puțin probabil să vrea să coopereze cu acesta la nivel local. Lucrurile se vor așeza la locul lor într-o săptămână-două probabil, după ce câștigătorii scrutinului se vor testa reciproc și vor avea de trecut prin mai multe negocieri, partajări și repartajări de funcții la crearea viitoarelor majorități în consiliile locale și raionale. Interesele vor fi mari, în special, din perspectiva prezidențialelor ce urmează. „Stânga” se pregătește să dea start reglărilor de conturi, de unde, ca urmare, se vor face mai clare și formatele de luptă.
Editorialistul Gazetei de Chișinău, Mircea V. Ciobanu comentează recenta polemica ecleziastică în sânul Mitropoliei Moldovei pe care spune că a urmărit-o cu o curiozitate calmă punând la îndoială din start pretinsele intenții unioniste ale reprezentanților clerului subordonat patriarhiei ruse, pornite din dragostea de neam, din pocăința unei alegeri greșite de până acum și din dorința nestăvilită de a fi cu „latinitatea”. Scriitorul critică și reacția Mitropoliei Basarabiei, despre care spune că nu a fost una pe potriva evenimentului sau a crizei ecleziastice în sânul Bisericii Ortodoxe Ruse din Republica Moldova. „Dacă clericii de la Mitropolia Moldovei afirmă că au condamnat și condamnă agresiunea, de ce rămân sub oblăduirea unui patriarh culpabil de incitare la crime de război? Și dacă pacea și împăcarea se impun, ca principiu ecleziastic și religios de bază, de unde atâta ură între clerul celor două mitropolii din Republica Moldova? Și de ce „unitatea” unei sau altei biserici e mai importantă decât unitatea de neam, azi mai necesară decât oricând?”, se întreabă editorialistul.
TV Nord din Bălți îl citează pe ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu anunțând că va iniția o investigație pentru a stabili cauzele creării cozilor mari la Ghișeul Unic Bălți la depunerea cererilor pentru compensații în facturile la energie. Noi nu ne-am dorit o asemenea situație regretabilă, ca oamenii să stea câte patru ore la coadă. Vom face o investigație să vedem de ce o asemenea situație s-a produs doar în municipiul Bălți, unde este un număr mai mare de asistenți sociali și de bibliotecari, a spus ministrul. El a promis că vor fi fortificate toate capacitățile pentru a soluționa problema, dar a precizat că data limită de depunere a cererilor, 25 noiembrie, nu poate fi modificată.
