Revista presei internaționale: Acordul temporar de încetare a focului încheiat între Israel și Hamas; Cum se pregătește NATO pentru a combate un eventual atac al Rusiei împotriva Europei
Modul în care este aplicat acordul temporar de încetare a focului încheiat între Israel și Hamas este principalul eveniment urmărit astăzi de presa internațională. Cum se pregătește NATO pentru a combate un eventual atac al Rusiei împotriva Europei și cum se poate schimba politica Uniunii Europene după victoria exremiștilor de dreapta la alegerile din Olanda? – sunt alte întrebări la care încearcă să răspundă publicațiile internaționale. Lidia Petrenco a selectat câteva dintre cele mai importante articole dedicate acestor subiecte și ne oferă amănunte.
Presa internațională urmărește îndeaproape cum este pus în practică acordul dintre Israel și Hamas privind încetarea temporară a focului. Publicațiile citează surse guvernamentale de la Tel Aviv, potrivit cărora, înțelegerea intermediată de Statele Unite, Qatar și Egipt, urma să intre în vigoare azi dimineață, la ora locală 7.00 (n.r. coincide cu ora Chișinăului). Conform planului, încetarea focului e prevăzută pentru patru zile, perioadă în care ar trebui eliberați 50 de ostatici israelieni și 150 de prizonieri palestinieni. Potrivit aceluiași plan, spre seară, în jurul orei 16.00, ar urma să fie eliberați din captivitatea Hamas 13 ostatici israelieni și 39 de prizonieri palestinieni, femei și adolescenți din închisorile israeliene. În fiecare dintre cele patru zile de armistițiu, patru cisterne cu combustibil și 200 de camioane cu ajutoare umanitare ar urma să ajungă în Fâșia Gaza.
„Acordul este foarte fragil”, a avertizat într-un interviu pentru CNN, Mark Regev, principalul consilier al premierului israelian Benjamin Netanyahu.„Hamas este o organizație teroristă brutală, nemiloasă și trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu”, a spus consilierul lui Netanyahu. El s-a arătat totuși optimist că Hamas va respecta prevederile acordului pentru că e supus presiunilor atacurilor israeliene și are nevoie de o încetare, fie și temporară, a focului”. Un armistițiu cu militanții este un „risc calculat", a explicat consilierul premierului israelian la CNN.
„Armistițiul este un scurt răgaz, după care luptele intense împotriva grupării Hamas vor continua încă cel puțin două luni, a declarat ministrul israelian al Apărării Yoav Gallant, citat de ziarul Haaretz. El a precizat că Israelul va continua să facă presiuni asupra inamicului pentru eliberarea ostaticilor.
În timp ce depun eforturi pentru aplanarea tensiunilor și prevenirea extinderii conflictului în Orientul Mijlociu, Statele Unite și celelalte țări ale Alianței Nord-Atlantice sunt din ce în ce mai îngrijorate de securitatea continentului european, transmite Reuters. Într-un interviu acordat agenției de presă, șeful Comandamentului Comun pentru Sprijin și Susținere al NATO, Alexander Sollfrank, avertizează că dacă izbucnește un conflict cu Rusia, birocrația excesivă va îngreuna serios circulația trupelor Alianței în toată Europa. Sollfrank spune că pentru a depăși cât mai curând această problemă, NATO a solicitat crearea unui fel de „Schengen militar”, - o zonă de liberă trecere a echipamentelor militare. „Avem prea multe reguli, dar insuficient timp de pregătire”, a avertizat într-un alt interviu pentru Reuters șeful Comitetului Militar al NATO, Rob Bauer. El a explicat că „războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-a dovedit a fi unul de uzură, iar un război de uzură este o bătălie a logisticii”.
Există forțe politice în Occident care nu înțeleg pericolul pe care-l reprezintă pentru Europa armata rusă dacă aceasta va sparge apărarea Forțelor Armate ucrainene, scrie Bloomberg. ”Astfel de prognoze sunt foarte înfricoșătoare însă pentru liderii țărilor din Europa de Est. Ei sunt convinși că Federația Rusă nu se va opri la granițele Ucrainei dacă va câștiga, deoarece nu ar mai fi interesată să negocieze vreun acord de pace”, menționează publicația. ”Linia frontului în Ucraina a rămas în mare parte neschimbată în ultimul an, în timp ce aliații europeni s-au confruntat cu probleme privind aprovizionarea cu muniții, iar Statele Unite arată oboseală în războiul politic. În aceste condiții, președintele rus Vladimir Putin mizează pe o eventuală decizie a Occidentului de a presa Ucraina să accepte negocieri de pace cu acceptarea unor condiții impuse de Moscova”, avertizează Bloomberg.
Europa a fost zguduită între timp de o veste neașteptată, semnalează Politico referindu-se la rezultatele alegerilor parlamentare din Olanda câștigate de Partidului pentru Libertate (PVV) antieuropean de extremă-dreapta, sub conducerea lui Geert Wilders. Politico subliniază că acesta se opune sprijinului militar pentru Ucraina ca și premierulul ungar Viktor Orban sau nou premier slovac Robert Fico. Ziarul notează însă că pentru a crea o coaliție de guvernare, Geert Wilders va fi nevoit să renunțe la unele promisiuni electorale, și în primul rând la cea privind organizarea unui referendum pe tema ieșirii Olandei din Uniunea Europeană. În această țară, luptele post-electorale pentru crearea unor alianțe politice durează de obicei mult, iar bătălia pentru putere nu va fi o excepție nici acum, estimează Politico. Ziarul precizează că una dintre marile probleme la nivelul Uniunii Europene ar putea fi politica anti-migarție a Olandei la care câtigătorul alegerilor parlamentare nu ar fi gata să renunțe în niciun caz.
Un guvern condus de Wilders „ar fi un coșmar pentru Bruxelles”, scrie Politico. Potrivit publicației, în cadrul Consiliului European, Wilders împreună cu alți lideri de extremă-dreapta și naționaliști ar schimba dinamica dezbaterilor pe teme sensibile precum cele legate de climă, reforma Uniunii Europene sau sprijinul financiar și militar pentru Ucraina.
Victoria Partidului pentru Libertate condus de Geert Wilders a demonstrat că popularitatea partidelor de dreapta și de extremă dreapta continuă să fie în creștere, constată BBC. „Cu toate acestea, sistemul politic din Țările de Jos este structurat în așa fel încât această victorie nu înseamnă că Wilders va ocupa neapărat postul de prim-ministru... Mai mult decât atât, victoria sa se poate transforma într-o înfrângere politică, subliniază BBC. Jurnaliștii notează că acum partidul lui Geert Wilders are 37 din cele 150 de locuri în parlament, în timp ce pentru crearea unei coaliții de guvernare e nevoie de cel puțin 76 de mandate.
„Peisajul politic olandez este în mod tradițional foarte fragmentat... După ce actualul premier Mark Rutte a anunțat că își dă demisia (se așteaptă să devină următorul secretar general al NATO), lista de candidați ai Partidului său Popular pentru Libertate și Democrație a fost condusă de Dilan Yeșilgöz-Zegreus, de origine turcă, care, în ciuda originilor ei, a susținut o reducere a imigrației. Potrivit ultimelor sondaje pre-electorale, partidul ei se situa pe primul loc, cu 18% din voturi, și ea se aștepta în mod clar să devină prima femeie prim-ministru al Țărilor de Jos. În realitate, partidul ei s-a clasat doar pe locul trei la alegeri, intrând în parlament cu 24 de deputați. Înainte de vot, Yesilgöz-Zegreus a spus că este pregătită să lucreze cu Wilders, dar nu sub conducerea lui. Adică ar putea intra în aceeași coaliție cu el, dar numai cu condiția ca ea să preia funcția de premier. E adevărat, după alegeri Yesilgöz-Zegreus și-a schimbat oarecum retorica și acum spune că o eventuală decizie de aderare la coaliție va fi luată în mod colectiv de toți colegii ei. În acest moment, Partidul Libertății poate conta pe șapte voturi ale Mișcării Fermierilor și Cetățenilor și pe cele trei ale Uniunii Creștine de extremă dreapta. Dar este clar că 47 de mandate nu vor fi suficiente. Alianța de Stânga, condusă de fostul comisar european Frans Timmermans, s-a clasat pe locul al doilea, cu 25 de mandate parlamentare.
Wilders, după cum se spune, nu are nicio șansă să obțină sprijin din partea acestei formațiuni care a declarat ferm că nu va avea nimic în comun cu un guvern în frunte cu liderul Partidului pentru Libertate și că va continua să apere democrația olandeză și statul de drept. Pe locul patru, cu 20 de locuri, s-a clasat nou-înființatul partid Noul Contract Social, condus de Peter Omzigt. El însuși nu are pretenții la postul de premier, dar poate avea rolul decisiv în formarea unei coaliții. Înainte de alegeri, Omzigtom a mai spus că nu va lucra cu Wilders, însă, după ce a văzut rezultatul uluitor al partidului său, a spus că este gata să ia în considerare anumite opțiuni”, notează BBC. ”Chiar dacă Wilders va reuși să preia funcția de prim-ministru al Olandei, el va fi nevoit să renunțe la unele pretenții vociferate în campania electorală ținând cont de poziția partenerilor săi de coaliție. Astfel, lui Wilders îi va fi greu să se opună continuării sprijinului pentru Ucraina precum a promis. Deci, Kievul va trebui să aibă răbdare”, conchide BBC.
