Revista presei internaționale: Întârzierea ajutorului promis de Statele Unite pentru Ucraina
Va fi sau nu prelungit acordul de încetare temporară a focului dintre Israel și Hamas, care expiră la sfârșitul zilei de azi? – e întrebarea la care încearcă să răspundă publicațiile internaționale. Cum poate Europa sprijini Ucraina în condițiile în care ajutorul promis de Statele Unite întârzie? – e o altă întrebare la care caută răspuns presa occidentală. Lidia Petrenco a selectat câteva dintre cele mai importante articole dedicate acestor subiecte și relatează.
Armistițiul de patru zile încheiat de Israel și Hamas ar putea fi prelungit dacă gruparea islamistă va accepta să elibereze câte 10 ostatici pe zi. Asemenea previziuni a făcut într-un interviu acordat pentru NBC News, consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan. El a amintit că potrivit estimărilor Israelului, Hamas ar mai ține captivi aproximativ 200 de ostatici capturați în timpul atacului din 7 octombrie.
Premierul Qatarului Al Thani a subliniat însă într-un interviu oferit pentru Financial Times că Hamas ar deține mai puțini ostatici decât presupunea inițial Israelul. Șeful executivului de la Doha a dezvăluit că înainte de a conveni asupra acordului de încetare a focului, autoritățile de la Tel Aviv au prezentat Qatarului o listă cu peste 90 de femei și copii capturați în timpul atacului Hamas asupra Israelului pe 7 octombrie. Însă doar 50 dintre aceștia se aflau în mâinile Hamas, restul fiind capturați de alte grupări islamiste din Fâșia Gaza. În aceste condiții, prelungirea armistițiului temporar depinde de eforturile Hamas de a recupera ostaticii israelieni ținuți captivi de grupările individuale, a explicat premierul qatarez în interviul acordat ziarului Financial Times. De la intrarea în vigoare a acordului de încetare temporară a focului, Hamas a eliberat 39 de femei și copii israelieni și 18 cetățeni străini, în timp ce Israelul a pus în libertate 117 femei și copii palestinieni ținuți în închisorile sale, amintește publicația britanică.
Indiferent de durata armistițiului, Israelul este hotărât să-și reia atacurile din Fâșia Gaza până la distrugerea completă a grupării Hamas, transmit publicațiile internaționale, citând declarațiile premierului Benjamin Netaniahu. Publicația Bloomberg observă că armata israeliană are deocamdată resursele necesare pentru a-și atinge obiectivul, chiar dacă sprijinul de 14 miliarde de doari promis de președintele american, Joe Biden, întârzie din cauza disputelor politice din Congres. Alta este însă situația Ucrainei, notează publicația amintind că suma de 60 de miliarde de dolari, solicitată de liderul de la Casa Albă pentru Kiev, e decisivă pentru deznodământul războiului ruso-ucrainean. Bloomberg scrie că republicanii continuă să se opună asistenței militare străine dacă nu sunt înăsprite în același timp, politicile de securitate a frontierei sudice cu Mexicul pentru a opri valurile de migranți care vin din țările Americii Latine.
Casa Albă a solicitat fonduri de urgență în valoare de aproximativ 4 miliarde de dolari pentru securizarea frontierei, amintește aceeași publicație, însă într-un interviu pentru Fox News, senatorul Tom Cotton a spus că aripa conservatoare a republicanilor insistă asupra schimbării regulilor privind azilul și eliberarea condiționată a migranților ilegali. „În schimbul furnizării unor fonduri suplimentare Ucrainei, trebuie să facem reforme semnificative în politica noastră de frontieră”, a declarat senatorul Tom Cotton la postul Fox News.
Senatul american va dezbate subiectul privind asistența pentru Ucraina peste o săptămână, tirează Politico. Potrivit publicației, liderul majorității din Senatul SUA, Chuck Schumer, va pune la vot proiectul de lege privind ajutorul ce ar urma să fie acordat la pachet pentru Ucraina și Israel, președintele Joe Biden solicitând ca acesta să fie aprobat până pe 4 decembrie. După cum relatează Politico, anunțul lui Schumer pune presiune pe senatori care trebuie să convină asupra securității frontierei, ca parte a proiectului de lege care include ajutoare pentru Ucraina și Israel.
„Problema frontierei este acum „cel mai mare obstacol” în a oferi fonduri acestor doi aliați ai SUA”, a declarat Schumer cerându-le democraților să lucreze mai mult cu republicanii pentru a încerca să ajungă la un acord. "Nimic nu i-ar face mai fericiți acum pe autocrați ca Putin sau Xi Jinping decât ezitarea Statelor Unite de a sprijini poporului ucrainean și armata sa. Nu este vorba doar despre securitatea ucraineană sau cea transatlantică, este vorba și despre securitatea americană", a spus Schumer citat de Politico.
Europa poate spori livrările de muniție către Ucraina, se arată convins președintele leton Edgars Rinkēvičs într-un interviu acordat pentru Suspilne Noviny. Soluția propusă de Rinkēvičs presupune suspendarea temporară a contractelor de vânzare a munițiilor unor țări care nu au nevoie urgent de obuze, spre deosebire de Ucraina. Redirecționarea furnizării producției de muniții spre Kiev e absolut necesară în condițiile în care Rusia își mobilizează economia și resursele pentru a continua războiul, se arată convins Rinkēvičs. Potrivit acestuia, „mulți oameni” din Europa înțeleg nevoia de a-și mobiliza propria industrie de apărare. Dar asta necesită timp, a precizat președintele leton în interviul acordat publicației Suspilne Noviny. „Știu că există unele așa-zise țări terțe care încă mai cumpără muniție de la fabrici europene. Și dacă putem amâna, de exemplu, achizițiile lor pentru că nu au o situație militară activă, atunci probabil asta ar trebui să facem”, a sugerat Rinkēvičs pentru aceeași publicație.
O altă soluție pentru înarmarea Ucrainei a propus într-un interviu acordat postului public de televiziune de la Praga, ministrul ceh al Apărării Jana Černochová. Ea a mărturisit, citată de publicația Ceske Noviny, că Cehia nu mai are armament în stocuri și nici capacitate de producție gratuită a acestuia. Însă producătorii privați din Cehia pot primi comenzi din partea partenerilor pentru ca armele fabricate să fie transferate în Ucraina, a explicat ministrul ceh al Apărării. Jana Černochová a amintit că Danemarca a trimis anterior Ucrainei 50 de vehicule de luptă de infanterie, 2.500 de pistoale, 7.000 de puști, 500 de mitraliere ușoare și 500 de puști cu lunetă, care au fost achiziționate de la producătorii cehi.
Despre problemele legate de ajutorul militar pentru Kiev relatează și postul ucrainean de televiziune Espreso. Majoritatea țărilor, cu excepția Statelor Unite, au trimis deja tot ce au putut, semnalează într-un comentariu pentru Espreso expertul militar, colonelul în retragere al armatei britanice Glen Grant. "Letonia și-a golit depozitele. Estonia și Republica Cehă au făcut același lucru. Polonia a livrat o cantitate imensă de echipamente militare și încă așteaptă să sosească altele noi", descrie actuala criză Glen Grant. Diplomația e crucială pentru soluționarea problemelor legate de aprovizionarea Ucrainei cu armament, notează expertul militar britanic. "Cei mai buni experți din domeniul lor pot influența creșterea sprijinului din diferite țări. Prin urmare, diplomația este absolut vitală", a concluzionat Glen Grant. Espreso amintește că livrările de obuze către Ucraina au scăzut cu o treime de la începutul războiului Israelului împotriva militanților Hamas. În plus, țările Uniunii Europene au recunoscut că nu vor reuși să furnizeze Ucrainei un milion de obuze până în martie 2024, precum s-a angajat să o facă în luna martie a acestui an, conchide Espreso.
