Revista presei: Republica Moldova în așteptarea votului pentru deschiderea negocierilor de aderare; Ultima prelungire a stării de urgență
Republica Moldova în așteptarea votului pentru deschiderea negocierilor de aderare, începerea vetting-ului și a celei de-a doua etape a reformei justiției, ultima prelungire a stării de urgență – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la TVR Moldova, europarlamentarul Dragoș Tudorache a declarat că deocamdată nu există un consens privind decizia politică complexă pe care Consiliul European urmează să o ia în decembrie. Voința politică la nivelul Bruxelles-ului e una care își dorește să dea un semnal politic important pentru Republica Moldova, Ucraina și pentru Balcani, dar mai sunt rezerve legate de oportunitatea ca Bosnia să se afle în acest pachet și în ceea ce privește momentul și calendarul referitor la Ucraina. Nu am auzit îndoieli cu privire la Republica Moldova, a subliniat deputatul european, dar a precizat că decizia privind deschiderea negocierilor de aderare este una care va privi toate cele trei state propuse de către Comisia Europeană în raportul său. Europarlamentarul s-a arătat totuși încrezător că decizia din decembrie a Consiliului European privind deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova va fi una pozitivă, dacă, vor fi îndeplinite condițiile restante, până în februarie, astfel încât în primăvară să se treacă efectiv la deschiderea capitolelor, la începerea negocierilor, la adoptarea unui calendar și practic la demararea întregului proces.
Radio Chișinău informează despre startul audierilor în comisia vetting a actualilor și viitorilor judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) și-l citează pe avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, exprimându-și îngrijorarea față de numărul redus de candidați la funcția de judecător CSJ, fiind vorba despre aproximativ 20 de persoane. Potrivit avocatului, există probabil o anumită reticență față de procesul de vetting și o lipsă de dorință de a participa în acest proces de verificare, care nu e la fel de minuțios ca pre-vettingul. Vieru admite că și discuțiile publice care au fost pe seama evaluărilor pre-vetting au motivat candidații să nu mai participe. După audierea și evaluarea judecătorilor CSJ, comisia vetting, urmează să evalueze candidații la funcția de membru al CSM, membrii Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor și ai Colegiului disciplinar din cadrul CSM; președinții și vicepreședinții de instanțe și judecătorii Curților de Apel. Vettingul este a doua etapă a reformei justiției, după pre-vetting în care au fost evaluați candidații la funcțiile de membri ai CSM și CSP.
Europa Liberă relatează, la același subiect, că comisia vetting va evalua integritatea etică și cea financiară a judecătorilor și candidaților la CSJ. Vor fi analizate, între altele, sursele de venit ale acestora, diferențele dintre venituri și cheltuieli, modul de dobândire a bunurilor și declararea corectă a averilor; achitarea impozitelor; respectarea eticii și conduitei profesionale și respectarea Convenției Europene pentru Drepturile Omului. După evaluare, comisia vetting va trimite un raport la CSM, care va lua decizia finală. Dacă CSM decide că judecătorul sau candidatul nu a promovat evaluarea, atunci acesta va fi demis din funcție și nu va putea ocupa funcții de demnitate publică în următorii 7 ani. Judecătorii care nu vor promova evaluarea nu vor putea primi indemnizații unice de concediere și pensii speciale. În cazul procurorilor care candidează la CSJ, și pică evaluarea, se aplică același principiu, doar că decizia privind demiterea lor o ia Consiliul Superior al Procurorilor. Iar în cazul avocaților, CSM va informa Uniunea Avocaților despre rezultatele evaluării. Deciziile CSM vor putea fi contestate la CSJ, atât de către candidați, cât și de comisia vetting.
Într-o emisiune la TV8, deputata PAS, Olesea Stamate, președinta comisiei juridice a anunțat că recenta prelungire a stării de urgență, până la 31 decembrie, este ultima, dacă nu se va întâmpla nimic extraordinar. Guvernul a pregătit majoritatea actelor legislative pe care Parlamentul urmează să le adopte pentru a înlocui acele dispoziții adoptate și emise de Comisia Situații Excepționale. Până la sfârșitul lunii decembrie, având toate aceste documente, nu va mai fi nevoie de prelungirea stării de urgență, a precizat Stamate. Prelungirea cu încă o lună a stării de urgență, până la finele anului, a fost motivată în plenul parlamentului de premierul Dorin Recean prin persistența riscurilor înalte de securitate care pot afecta și Republica Moldova, în contextul războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei. Printre principalele riscuri au fost invocate intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, care poate afecta negativ livrările de energie electrică în Republica Moldova și riscurile directe de insecuritate energetică cauzate de reducerea volumului de gaze naturale livrate de către Federația Rusă.
Într-un editorial pe agora.md, politologul Laurențiu Pleșca explică de ce este necesar ca Republica Moldova, care a aderat de curând la unele pachete de sancțiuni europene împotriva Rusiei, să continue acest proces. Prin adoptarea pachetelor de sancțiuni ale Uniunii Europene ne aliniem la vocea comună europeană și demonstrăm că putem fi capabili să luăm o decizie comună cu statele membre, mai mult, ne comportăm ca atare, ca un viitor stat membru. Republica Moldova trebuie să adopte în continuare toate pachetele de sancțiuni împotriva Rusiei, doar așa vom putea să scăpăm definitiv de sub șantajul rusesc economic, energetic și politic. Astfel de decizii sunt așteptate și de majoritatea cetățenilor. Acțiunea curajoasă de adoptare a sancțiunilor europene nu este altceva decât o campanie pro-ucraineană, unde fiecare stat contribuie cu ce poate la oprirea războiului, iar un stat mic ca Republica Moldova, în sfârșit, poate lua o decizie de sine stătător, dar cel mai important - cu capul sus.
Jurnal.md îl citează pe directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vlad Kulminski, apreciind că alinierea treptată a Republicii Moldova la pachetele de sancțiuni ale UE contra Federației Ruse reprezintă, în esență, un gest mai mult simbolic. Deși această acțiune va implica în mod sigur consecințe practice, natura simbolică a acestei decizii în materie de politică externă vine să demonstreze că Republica Moldova își dorește să iasă din zona de influență a Federației Ruse și întreprinde măsuri corespunzătoare în acest sens. Republica Moldova încearcă astfel să sublinieze că e parte componentă a politicii externe a Uniunii Europene, spune expertul. El anticipează mai multe măsuri de acest fel în timpul apropiat, dar subliniază că ele își au rostul și vor fi justificate doar dacă în Republica Moldova se va menține guvernul pro-european și va fi continuat parcursul de aderare către Uniunea Europeană. În caz contrar, situația va degrada și va fi foarte dificilă.
Într-o emisiune la Moldova 1 vicepremierul Oleg Serebrian a declarat că abuzurile regimului de la Tiraspol sunt un răspuns la acțiunile legitime ale Chișinăului, iar instalarea barierelor între Varnița și Tighina au legătură cu legea separatismului, adoptată de parlament, și cu faptul că liderii separatiști sunt obligați să notifice Chișinăul atunci când merg în deplasări. Suntem determinați să mergem mai departe pe acest gen de acțiuni care este împingerea regiunii transnistrene spre câmpul legal al Republicii Moldova, a dat asigurări vicepremierul. El a mai afirmat că statutul special pentru regiunea transnistreană trebuie negociat în termenii Chișinăului, fără garanții din exterior. Ar trebui să ne ferim de un astfel de statut care să fie prea monitorizat din afară, în care să fim prea dependenți de puteri externe, care impun și monitorizează aplicarea lui, a precizat Serebrian. El a mai subliniat că orice statut care va fi acceptat în procesul de reintegrare trebuie să țină cont de faptul că Republica Moldova trebuie să rămână un stat nu doar suveran, dar și funcțional.
Ziarul de Gardă relatează că la 9 ani de la cel mai mare jaf din sectorul bancar al Republicii Moldova, nimeni nu stă după gratii, deși în dosarul „furtul miliardului” au statut de învinuit 66 de persoane. Singurul condamnat definitiv, la 15 ani de închisoare, este ex-deputatul Ilan Șor, care se ascunde în Israel de justiția moldoveană. Directoarea executivă a Transparency International Moldova, Lilia Zaharia-Cravcenco, afirmă că procesul de investigare a fraudei bancare a fost din start compromis, ancheta fiind dusă pe piste greșite. Potrivit expertei, este inacceptabil că persoana-cheie implicată în acest jaf bancar trage sforile din afară și încearcă prin diverse forme să destabilizeze situația din țară și să compromită parcursul ei european ca să scape de pușcărie. Pentru directorul executiv al Centrul de Resurse Juridice, Ilie Chirtoacă, lipsa de progrese în investigarea fraudei și recuperarea banilor denotă provocările majore ale corupției și ale deficiențelor sistemului judiciar. Potrivit expertului, este necesar să fie menținută atenția publicului asupra acestor fenomene, pentru că ignorarea lor și a autorilor lor, care acum încearcă să câștige simpatia alegătorilor prin „șanse” și alți sateliți, ar putea duce la repetarea unor astfel de situații.
Europa Liberă mai informează că Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice va fi supusă unui audit de către Ministerul Culturii, după ce în spațiul public au apărut imagini cu starea deplorabilă a căminului și a blocului I de studii. Rezultatele auditului vor fi anunțate la finele anului, spune ministrul Culturii, Sergiu Prodan. Vreau să vedem care este starea de lucruri pe toate domeniile: în finanțe, în tot ce înseamnă management, în procesul educațional și utilitatea lui. Sunt foarte multe semne de întrebare în activitatea Academiei în general. Am impresia că foarte multe lucruri se mimează, dar, ca să pot să demonstrez asta, am nevoie de o studiere mai profundă a activității academiei din toate punctele de vedere, explică Prodan. Ministrul mai spune că, în cei 20 de ani de când academia are același rector, administrația nu a depus eforturi pentru a îmbunătăți condițiile de studii, ba dimpotrivă, le-a acceptat și nu s-a revoltat. Pe de altă parte, rectora Academiei de Arte, Victoria Melnic, susține că instituția nu are bani pentru reparații majore și că a semnalat de mai multe ori autorităților despre starea precară a blocului I de studii, monument istoric, dar a primit doar promisiuni.
