Corespondență// Ciocnire diplomatică între Londra și Atena: „Acropolis, adieu” — frizele Partenonului rămân la British Museum
Cearta greco-britanică în legătură cu eternul subiect al statuilor de marmură ale Partenonului se întețește. Luni seara târziu, o ciocnire diplomatică fără precedent a izbucnit brusc între Regatul Unit și Grecia, în legătură cu cel mai vechi subiect de discordie dintre cele două țări: încă o dată, Marmurile Partenonului. Grecii cer restituirea lor încă din anii 1940, deși Atena a întreținut întotdeauna relații excelente cu Londra încă de la războiul de independență al Greciei din 1821. Dar acum relațiile au redevenit foarte tensionate.
Noua ceartă se datorează faptului că premierul grec Kyriakos Mitsotakis venise în mod special de la Atena weekendul trecut pentru a avea o întâlnire luni cu omologul său britanic Rishi Sunak, programată de mai multe luni, împreună cu ministrul grec de externe George Gerapetritis. Dar în ultimul moment, Sunak a anulat în mod surprinzător summit-ul cu Mitsotakis. Care, prin purtătorii de cuvânt, a spus de îndată că este „profund dezamăgit de această decizie, survenită în ultimul moment. Grecia și Regatul Unit au o lungă istorie de prietenie reciprocă. Ceea ce s-a întâmplat în seara asta ne lasă cumplit de șocați și furioși.”
Din câte s-a aflat de la Downing Street, motivul ar fi fost atitudinea recentă a liderului grec și, mai ales, interviul său cu BBC de duminica trecută, în care Mitsotakis a îndemnat executivul britanic să „restituie statuile Parthenonului”, comparând situația acestor opere de artă disputate între Atena și Londra chiar cu Mona Lisa: „Vă puteți imagina capodopera lui Leonardo tăiată în jumătate?”, a spus premierul grec, „cu o parte expusă în Luvru din Paris și cealaltă la British Museum din Londra?”
Dar încă din ianuarie anul acesta, ministra britanică a Culturii, Michelle Donelan, a zdruncinat speranțele grecești de a vedea frizele Partenonului de la British Museum revenind în sfârșit la Atena. Se știe că directorul muzeului din Londra ar fi fost în favoarea împrumutului pe termen lung - 100 de ani - al statuilor către Muzeului de pe Acropole, dar ministra a insistat că frizele „aparțin Regatului Unit”.
British Museum a achiziționat frizele în 1802 de la diplomatul britanic Lord Elgin, care le-a scos din Partenon, în Grecia aflată atunci sub ocupație otomană. Un „jaf” pentru autoritățile elene, care cer de zeci de ani restituirea acelor statui din marmură. „Am fost foarte clară în acest sens: nu cred că ar trebui să se întoarcă în Grecia”, a spus ministra. Inițial, acum două secole, lordul Elgin căutase să-și decoreze cu acele statui vila din Scoția. În timpul negocierilor pentru Brexit, Grecia a încercat să practice ceea ce tabloidele britanice au calificat drept un “șantaj”: Atena obținuse teoretic ca în meniul negocierilor pentru Brexit să fie inclusă restituirea de către Londra a așa-numitelor Elgin Marbles, statuile care odinioară ornau templul Parthenon.
Problema este că există o lege a Parlamentului britanic de acum aproximativ 60 de ani, National Heritage Act, care teoretic împiedică orice retrocedare definitivă de către Regatul Unit a operelor de mare importanță culturală. Lege pe care nici măcar opoziția laburistă nu vrea să o schimbe.
Sondajele spun că peste jumătate dintre britanici sunt în favoarea să-și ia rămas bun de la statuile Elgin. Cu toate acestea, refuzul predării lor rămâne o chestiune de enormă mândrie națională. Profesorul de arheologie în vârstă de 95 de ani de la Oxford, Sir John Boardman, a spus: „ Ar fi un precedent monstruos, care ar pregăti scena pentru declinul muzeelor din lume”. Pe scurt, o tragedie grecească.
AUTOR: Dan Alexe
