Revista presei internaționale: Șansele unei noi extinderi a acordului de încetare a focului dintre Israel și Hamas; Rezultatele summitului miniștrilor de externe ai NATO
Presa internațională estimează șansele unei noi extinderi a acordului de încetare a focului dintre Israel și Hamas. Mai multe publicații scriu despre rezultatele summitului miniștrilor de externe ai NATO desfășurat la Bruxelles, în timp ce prestigiosul ziar Politico publică propriul clasament anual cu cei mai influenți politicieni din lume. Cine sunt aceștia? – aflăm din revista presei de azi prezentată de Lidia Petrenco.
Guvernul israelian a anunțat, citat de presa internațională, că a primit o listă cu ostaticii pe care gruparea islamistă Hamas ar trebui să-i elibereze astăzi. Miercuri e ultima zi din cele două cu care a fost prelungit armistițiul inițial de patru zile în Fâșia Gaza, precizează BBC. Jurnaliștii britanici amintesc că în primele cinci zile de la intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului, Hamas a eliberat 81 de ostatici: 60 de israelieni și alți 21 de cetățeni străini în baza unor acorduri separate. La rândul său, Israelul a eliberat din închisorile sale 180 de femei și adolescenți palestinieni, rezumă BBC rezultatele aplicării prevederilor de bază ale armistițiului. Șansele de a prelungi din nou acordul de încetare a focului dintre Israel și Hamas sunt destul de mari, consideră corespondentul diplomatic al BBC la Ierusalim Paul Adams. Potrivit acestuia, ambele părți par să-și dorească acest lucru, mai ales că până acum, întregul proces decurge mai mult sau mai puțin conform planului. BBC amintește totuși că Israelul este hotărât să continue operațiunea în Gaza, de îndată ce procesul se va termina.
Un nou acord privind prelungirea armistițiului între Israel și Hamas este negociat în Qatar, transmite Canalul 11 de televiziune al Israelului. Postul TV relatează că discuțiile sunt purtate de către directorul CIA William Burns, șeful Mossad-ului David Barnea și cel al Serviciului General de Informații al Egiptului, Abbas Kamel.
Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape eforturile occidentului de a combate agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Agenția Reuters relatează că miniștrii de Externe ai țărilor NATO și-au reafirmat marți, la Bruxelles, sprijinul pentru Ucraina arătându-se încrezători în depășirea disputelor politice din Statele Unite și Uniunea Europeană din cauza cărora întârzie aprobarea unor noi pachete financiare pentru a ajuta Kievul să facă față agresiunii militare ruse. După summit-ul șefilor diplomațiilor statelor NATO, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Statele Unite și aliații săi occidentali rămân uniți conștientizând pericolul pe care-l reprezintă Rusia nu doar pentru Ucraina, ci și pentru securitatea transatlantică. Reuters notează că declarația lui Blinken vine pe fondul temerilor legate de soarta unui pachet de ajutor militar american de 60 de miliarde de dolari propus de președintele Joe Biden. Aprobarea acestuia a fost amânată în câteva rânduri din cauza opoziției unor republicani din Camera Reprezentanților. Însă potrivit surselor Reuters, oficialii administrației americane sunt optimiști că pachetul de sprijin va fi aprobat până la Crăciun, chiar dacă Joe Biden a cerut să fie pus la vot deja pe 4 decembrie. Și Uniunea Europeană se confruntă cu dispute interne privind adoptarea unui sprijin financiar destinat înarmării Ucrainei, amintește Reuters subliniind că Ungaria și Slovacia se opun unui proect de lege care prevede alocarea unui sprijin financiar de 50 de miliarde de euro, ce ar urma să fie acordați Kievului în următorii patru ani. O decizie finală va fi luată la summit-ul Consiliului European de la mijlocul lunii decembrie și ar urma să fie decisivă pentru soarta războiului ruso-ucrainean, conchide agenția de presă britanică.
Președintele rus Vladimir Putin nu este dispus să încheie vreun acord de pace cu Ucraina înainte de a afla rezultatele alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii, programate în noiembrie 2024. Potrivit Reuters, această declarație, a fost făcută sub condiția anonimatului de către un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA după întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO. Aceste dezvăluiri au venit pe fondul îngrijorărilor că sprijinul occidental pentru Ucraina ar putea înceta în cazul în care fostul președintele republican Donald Trump va reveni la Casa Albă, notează aceeași agenție de presă.
Intrarea rapidă a Ucrainei în NATO îl va convinge pe președintele rus Vladimir Putin că nu-și mai poate atinge scopul pe care-l urmărește în războiul din Ucraina. Ukrinform scoate în evidență această opinie exprimată de fostul ambasador al Statelor Unite la NATO, Kurt Volker, în cadrul unei conferințe ținute în Parlamentul European. Potrivit lui Volker, Putin va înțelege că Ucraina nu va avea cum să piardă războiul în calitate de membru al NATO și că o continuare a luptelor va fi nu doar inutilă, ci și distructivă pentru Rusia. În același timp, Volcker a subliniat că își exprimă propriul punct de vedere, și nu poziția guvernului SUA. Se crede că implementarea practică a unei astfel de intenții nu este atât de dificilă, scrie Ukrinform. Însă există temeri că aderarea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică ar putea duce la escaladarea conflictului prin utilizarea armelor nucleare sau printr-o ciocnire directă între NATO și forțele ruse, adaugă publicația.
Politico și-a publicat clasamentul anual cu persoanele care ar urma să devină cei mai influenți politicieni din lume în 2024. Dacă anul trecut, acesta era considerat președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy, acum Politico îl plasează în frunte pe polonezul Donald Tusk. El conduce în prezent coaliția de opoziție de la Varșovia și are mari șanse să devină premier al Poloniei, notează publicația. Însuși Zelenskyy se clasează pe prima poziție la una dintre cele trei categorii în care este împărțit clasamentul, în fiecare dintre ele intrând câte 9 politicieni. Președintele ucrainean e primul în lista celor mai ”visători” politicieni ale căror idei influențează decisiv dezbaterile pe teme cu impact global. Pe a doua poziție la aceeași categorie e plasat opozantul rus Alexei Navalniy aflat în detenție. Cei doi sunt urmați de ministrul francez de interne Gerald Darmanin, președintele Parlamentului European Roberta Metsola, președintele Sinn Fein Mary Lou McDonald, președintele Cehiei Petr Pavel, președintele Comitetului Internațional Olimpic Thomas Bach, politicianul britanic Nigel Farage și fotbalista spaniolă din Spania Jenni Hermoso. Chiar dacă ultima nu e politician, Politico a apreciat impactul pe care l-a avut plângerea ei depusă la parchetul spaniol împotriva președintelui suspendat al Federației Spaniole de Fotbal, Luis Rubiales, care a sărutat-o pe buze după ce "La Roja" a câștigat Cupa Mondială.
În fruntea categoriei politicienilor cu putere executivă se clasează premierul italian Giorgia Meloni, urmată de șeful executivului european Ursula von der Leyen și de președintele francez Emmanuel Macron. Primii trei la această categorie sunt urmați de șeful de cabinet al președintelui Ucrainei Andrei Yermak, președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, comisarul european slovac Maros Sefcovici, politician francez de extremă dreapta Marine Le Pen, președintele Băncii Centrale Europene Christine Lagarde și de președintele Partidului Laburist din Marea Britanie Keir Starmer.
A treia categorie - în care intră politicienii ce provoacă tulburări – e condusă de guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei Elvira Nabiullina, urmată de separatistul catalan Charles Puigdemont și de premierul Ungariei Viktor Orban, ultimul fiind considerat cioara albă a Uniunii Europene care se opune constant deciziilor comune la nivelul blocului comunitar. Ceilalți 6 politicieni care un intrat în această categorie sunt ministrul de externe al Germaniei Annalena Baerbok, președintele Partidului Popular European Manferd Weber, politicianul belgian de extremă dreapta Tom van Grieken, diplomatul lituanian Jovita Neliupsiene, omul de afaceri Bidzina Ivanishvili care ar conduce din culise Georgia și liderul extremist al partidului Alternativa pentru Germania Bjorn Hocke.
