Relațiile Republicii Moldova cu România, în ultimele trei decenii
După mai bine de patru decenii în care legăturile dintre locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului au fost limitate drastic, la 6 mai 1990, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, hotarul de la Prut a putut fi traversat liber de cetățeni. Evenimentul a fost denumit simbolic Podul de Flori și a fost posibil datorită înlăturării regimului Ceașescu din România și a perestroikăi din fosta URSS, din care făcea parte și Republica Moldova. La primul pod de flori au participat peste un milion de oameni de pe ambele maluri.
România a fost primul stat care a recunoscut Independența Republicii Moldova, la numai câteva ore după proclamarea acesteia, pe 27 august 1991. Ambasada României a fost prima reprezentanță diplomatică deschisă la Chișinău, în ianuarie 1992. La 24 ianuarie 1992, la Ungheni, s-au întâlnit pentru prima dată președinții celor două state, Mircea Snegur și Ion Iliescu.
Relațiile Chișinău-București s-au răcit în a doua jumătate a anilor 90. Au existat mai multe motive, inclusiv accederea la putere în Republica Moldova a unei majorități nomenclaturiste pro-ruse, adoptarea Constituției care instituia limba moldovenească drept limbă de stat, instituționalizarea unor teze moldoveniste.
Crearea unei coaliții de centru-dreapta în 1998 a detensionat dialogul, dar pentru puțin timp, pentru că venirea comuniștilor la guvernare, în 2001 a adus noi acuzații reciproce, mai ales la începutul mandatului. După o scurtă dezghețare în 2005, atunci când președintele României Traian Băsescu i-a sprijinit voalat pe comuniști la alegeri, relațiile Chișinău-București au continuat să fie încordate, ajungându-se până la ruperea, practic a relațiilor diplomatice în aprilie 2009, după ce președintele comunist de atunci, Vladimir Voronin a acuzat România că ar fi organizat protestele violente, a fost expulzat ambasadorul României și introduse vize pentru cetățenii români.
Instalarea unui guvern al Alianței pentru Integrare Europeană, de centru-dreapta, la sfârșitul lunii septembrie 2009, a marcat revenirea la normalitate în relațile bilaterale dintre cele două state. Au fost deschise consulate, semnate acorduri de cooperare, iar în 2010 a început procesul de demontare a gardului de sârmă ghimpată de pe Prut, rămas din perioada sovietică.
Victoria socialistului Igor Dodon la alegerile prezidențiale, în 2016, iar ulterior crearea unei coaliții majoritare conduse de socialiști în 2019 a provocat noi tensiuni. În perioada mandatului său, Igor Dodon nu a avut nicio vizită oficială în România, la fel cum nici președintele României nu a fost în Republica Moldova. În schimb, președintele României Klaus Iohanis a venit la Chișinău la 29 decembrie 2020, la câteva zile după învestirea Maiei Sandu în funcția de președinte, iar dialogul, vizitele reciproce și întrevederile dintre cei doi șefi de state a continuat în ultimii ani.
În februarie 2022, în timpul ședinței comune a Guvernelor Republicii Moldova și României, premierul de atunci Nicolae-Ionel Ciucă, declara că acum la Chișinău există cea mai mare deschidere, înregistrată vreodată, în relația cu România.
