Memorandumul Kozak nu poate fi readus în actualitate, consideră experții
Memorandumul Kozak, propus acum 20 de ani de Moscova și respins pe ultima sută de metri de Chișinău, nu poate fi readus în actualitate, consideră experții. În condițiile în care în ultima săptămână Moscova a readus de două ori pe agenda publică documentul respectiv, analiștii amintesc că acum două decenii poporul s-a opus modelului de federalizare propus de Kremlin, iar în prezent nu există niciun dialog între Chișinău și Moscova, care ar permite astfel de discuții.
Memorandumul Kozak ar fi putut rezolva conflictul transnistrean încă acum 20 de ani, a declarat ieri ministrul rus de Externe Serghei Lavrov la ministeriala OSCE. Săptămâna trecută și purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a avut un comentariu similar, preluat intens de presa rusă.
Expertul în securitate Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru Reintegrare, a amintit însă, într-o intervenție pentru Radio Moldova, că documentul respectiv, propus de Kremlin, a fost respins de societate, demonstrând voința poporului de a păstra suveranitatea și integritatea teritorială a țării.
„Toată istoria legată de memorandumul Kozak este importantă în Republica Moldova din alt motiv. A fost unui dintre momentele principale de constituire a suveranității statului Republica Moldova, a fost unul din rarele momente când conducerea țării a răspuns cerințelor poporului. Poporul a respins, nu a au vrut acest model de rezolvare a conflictului și conducerea țării l-a refuz. Istoria este importantă și pentru Moscova, doar că istoria este total diferită pentru ei”.
La rândul său, comentatorul politic Ion Tăbîrță a punctat că în condițiile în care nu au loc negocieri în formatul 5+2 nu poate fi actualizat planul Kozak, chiar dacă Moscova ar dori să testeze o asemenea formulă în imaginata sa zonă de influență.
În acel plan este clară modalitate prin care Federația Rusă vede soluționarea conflictului transnistrean, dar și probabil rezolvarea altor conflicte de acest gen care face parte din zona de influență a Federației Ruse. Surprinde apariția acestui subiect pentru că în prezent practic nu avem negocieri, nu avem discuții, nu știm ce va fi cu formatul 5+2, pentru că războiul din Ucraina a schimbat foarte multe. Putem presupune că Federația Rusă dorește acest lucru, să înceapă anumite discuții privind un eventual acord în Ucraina și în acest context, Federația Rusă ar vrea să întărească influența sa în regiune, inclusiv în Republica Moldova”.
Amintim că așa-numitul memorandum Kozak prevedea federalizarea Republicii Moldova în care auto-intitulata Republică Moldovenească Nistreană ar fi avut dreptul să constituie propriile organe statale – parlament, președinte, guvern, propria constituție. Planul prevedea o autonomie lărgită și pentru Găgăuzia, iar cele două entități autonome ar fi avut dreptul să numească 13 din cei 26 de senatori în parlamentul bicameral. Potrivit unei alte prevederi controversate, Rusia urma să-și mențină trupele militare în stânga Nistrului pe un termen determinat.
După publicarea acestui Plan la Chișinău au avut loc demonstrații mari împotriva memorandumului. Președintele de atunci, Vladimir Voronin, a decis în ultimul moment să nu-l semneze, iar președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a amânat zborul spre Chișinău.
