Revista presei internaționale: Stuația din Ucraina după posibila pierdere a sprijinului SUA în urma alegerilor prezidențiale de anul viitor
Mai mult ca altădată, presa internațională atrage atenția asupra urmărilor dezastruoase pe care l-ar putea avea un eventual eșec al Ucrainei în războiul de eliberare a teritoriului său dus împotriva trupelor ruse de ocupație. Mai multe publicații avertizează că situația Ucrainei s-ar complica și mai mult dacă va pierde sprijinul Statelor Unite în urma alegerilor prezidențiale de anul viitor, mai ales în condițiile în care republicanii intenționează de pe acum să-l demită pe actualul lider de la Casa Albă, Joe Biden. Lidia Petrenco a selectat câteva dintre articolele dedicate acestui subiect de cele mai prestigioase publicații internaționale și relatează.
Atât timp cât războiul ruso-ucrainean e în plină desfășurare, NATO trebuie să fie pregătită pentru vești proaste de pe frontul din Ucraina. E avertismentul secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, transmis într-un interviu acordat companiei tele-radio germane ARD. Declarațiile oficialului vin pe fondul dezbaterilor dintre aliații occidentali cu privire la asistența militară și financiară pentru Ucraina într-o perioadă în care Rusia își sporește numărul trupelor trimise pe front, subliniază ziariștii germani. În același interviu, Stoltenberg atrage atenția că linia frontului rămâne neschimbată. Și asta în pofida unor succese notabile ale armatei ucrainene, precum sunt distrugerea unor importante ținte militare aflate adânc în spatele frontului rus sau pagubelor aduse flotei ruse de la Marea Neagră cu ajutorul rachetelor de croazieră. Stoltenberg a cerut membrilor NATO să privească dincolo de interesele lor naționale pentru a percepe imaginea în ansamblu și a înțelege că trebuie să-și sporească urgent producția de muniție. Potrivit lui Stoltenberg, victoria lui Putin nu ar fi doar o tragedie pentru Ucraina, ci ar reprezenta și un pericol pentru ceilalți aliați. „Cu cât sprijinim mai mult Ucraina, cu atât războiul se va încheia mai repede”, a concluzionat secretarul general al NATO pentru postul ARD.
Agresiunea președintelui rus Putin împotriva Ucrainei va crește dacă nu va fi oprită, susține ministrul britanic de externe David Cameron, citat de publicația The Sun. Istoria arată că dictatorii devin și mai agresivi după încercările de a-i potoli fără a folosi forța, iar cazul președintelui rus nu e o excepție, spune Cameron. Șeful diplomației de la Londra a amintit de prețul plătit de britanici în cel de-al Doilea Război mondial când au încercat să-l îmblânzească pe Hitler, acceptându-i pretențiile teritoriale asupra fostei Cehoslovacii.
Politico scrie că autoritățile de la Kiev au motive întemeiate să fie îngrijorate că lumea își poate pierde interesul pentru Ucraina pe fondul izbucnirii unor crize precum e cea din Orientul Mijlociu. E concluzia pe care o trage corespondentul ziarului care a relatat anterior despre situația din Siria ”unde acceeași Rusie a dus un război barbar, bombardând civili ca și în Ucraina. Dar, spre deosebire de Ucraina, rebelii sirieni nu au radare, sisteme de apărare aeriană sau de avertizare care să-i înștiințeze pe civili să se adăpostească în locuri sigure”, notează Politico. În plus, în Siria nu există sute de jurnaliști străini care relatează despre fiecare atac rusesc asupra infrastructurii civile. În Siria, moartea și distrugerile sunt de mult ignorate de lumea exterioară. Publicația amintește că războiul civil sirian a fost cândva în centrul atenției întregii lumi. O vreme, Occidentul era un simpatizant al rebelilor sirieni, deoarece brutalitatea dictatorului Bashar al-Assad în zdrobirea rezistenței a șocat lumea. Dar de-a lungul anilor, războiul a intrat în impas, iar atenția lumii s-a îndreptat către alte evenimente și alte conflicte. Acesta este un semnal de alarmă pentru Ucraina care arată că Rusia este dispusă să-și continue mult timp atacurile fără discernământ, avertizează Politico.
Rusia se confruntă cu o criză demografică severă, iar războiul dus împotriva Ucrainei adâncește această criză pe care încearcă s-o depășească în prezent Kremlinul, scrie Financial Times. Publicația amintește că potrivit datelor ONU, populația Rusiei era de 145 de milioane în 2021, față de 149 de milioane în 1994, în ciuda milioanelor de migranți sosiți în Rusia din țările din Asia Centrală. Iar evenimentele din ultimii ani nu au făcut decât să întărească această tendință.
„Vladimir Putin este foarte conștient de amploarea problemei demografice și încearcă să ia anumite măsuri. La șase luni după invazia pe scară largă a Ucrainei, el a semnat un decret prin care a reinstituit premiul ”Mama Eroină” din perioada sovietică acordat femeilor care nășteau și creșteau 10 sau mai mulți copii... În urmă cu mai puțin de două săptămâni, Putin a semnat un alt decret prin care declară 2024 „anul familiei” în Rusia. În discursurile sale publice din ultimii ani, dictatorul rus pune tot mai mult accent pe tema familiei, amintind în special cât de minunat a fost cândva când femeile nășteau câte 10 copii. Putin este obsedat de această problemă demografică. În opinia lui, puterea unei țări este legată de numărul populației ei. Cu cât populația este mai numeroasă, cu atât statul este mai puternic", explică demograful francez Laurent Chalard într-un interviu pentru Financial Times.
Ziarul notează că anexarea teritoriilor ucrainene anunțată de Putin, unde înainte de război locuiau aproximativ 8,6 milioane de oameni, ar putea fi o încercare de a crește potențialul demografic al Rusiei. Răpirea și îndoctrinarea a mii de copii ucraineni fac, de asemenea, parte din această strategie, scrie Financial Times. ”Dar asta nu este tot. În Rusia ia amploare o campanie semi-religioasă de îngrădire a dreptului femeilor la avort, deși sociologii au demonstrat deja că în lumea modernă nu există o legătură directă între interzicerea avortului și natalitate. Prin urmare, în general, toate aceste inițiative ale Kremlinului au efect invers”, conchide publicația.
Pe fondul acțiunilor militare ale Rusiei împotriva Ucrainei, fostul ministru german de externe Joschka Fischer a cerut Europei să ia măsuri pentru a ține în frâu Moscova, în special cu ajutorul armelor nucleare. Într-un interviu acordat publicației Zeit Online, Fischer (n.r. în prezent membru al partidului verzilor) a precizat că Germania nu ar trebui să aibă arme nucleare, dar Europa are nevoie de propriul program de descurajare nucleară. El a remarcat că situația din lume s-a schimbat și e nevoie de a face față șantajului nuclear al președintelui rus Vladimir Putin. Joschka Fischer e de părere că țările nucleare din Europa de Vest, precum Franța și Marea Britanie, nu au capacitatea de a face față acestor schimbări.
„Trebuie să ne refacem potențialul de descurajare. Atâta timp cât avem Rusia în vecinătatea noastră, care susține ideologia imperială a lui Putin, nu ne putem descurca fără a o descuraja", crede politicianul. Fischer și-a exprimat îngrijorarea și cu privire la o alianță a Rusiei cu Statele Unite dacă Donald Trump va reveni la Casa Albă după următoarele alegeri prezidențiale care urmează să aibă loc în toamna anului viitor. "Sper că America și Europa vor rămâne aliate. Dar ce se va întâmpla dacă Donald Trump va fi ales din nou? Având în vedere acest scenariu, Europa trebuie să-și pună serios această întrebare", a declarat fostul șef al Ministerului de Externe german pentru Zeit Online.
Între timp, Partidul Republican din Camera Reprezentanților din SUA se pregătește să oficializeze procedura de demitere a președintelui Joe Biden. Dezvăluirile sunt făcute de publicația The Wall Street Journal potrivit căreia, aripa conservatoare a republicanilor intenționează să abordeze subiectul în Camera Reprezentanților deja în această săptămână. Ziarul notează că liderii republicani ai Camerei depun eforturi pentru oficializarea anchetei de punere sub acuzare a președintelui Biden, în condițiile în care o bună parte dintre colegii lor din partid nu se grăbesc să susțină inițiativa. Publicația amintește că unii republicani încearcă de câteva luni să găsească legăturile lui Biden cu afacerile din străinătate ale membrilor familiei sale și să obțină sprijin pentru revendicările lor. Însuși liderul de la Casa Albă neagă învinuirile aduse de republicani, scrie The Wall Street Journal amintind că până acum, aceștia nu au reușit să aducă dovezi în sprijinul afirmațiilor pe care le fac.
