Revista presei: Discuțiile intense a Republici Moldova cu liderii europeni, în ajunul summitului UE
Republica Moldova discută intens cu liderii europeni, în ajunul summit-ului UE și noua pauză în protestul fără roade al agricultorilor; sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-un articol pe anticoruptie.md, jurnalista Lina Grâu relatează că în ajunul summit-ului Uniunii Europene din 14-15 decembrie, autoritățile de la Chișinău discută intens cu liderii europeni pentru a se asigura de susținerea acestora pentru deschiderea negocierilor de aderare. De la momentul depunerii cererii de aderare, Republica Moldova merge „la pachet” cu Ucraina. Liderii Ungariei au declarat însă de mai multe ori că nu vor susține deschiderea negocierilor pentru Ucraina, iar acest lucru a ridicat semne de întrebare și privind perspectivele Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău spun însă că Ungaria nu este un obstacol și că au susținerea tuturor statelor europene. Chișinăul consideră că este pregătit pentru lansarea negocierilor de aderare și spune că pregătește deja aspectele tehnice ale lansării negocierilor cu UE. Obiectivul lor este ca Republica Moldova să devină stat membru UE până în 2030. Data este validată și de declarațiile oficialilor europeni, inclusiv de șeful Delegației UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, care însă a avertizat recent că negocierile se pot bloca, dacă în urma alegerilor care vor avea loc în Republica Moldova în următorii doi ani la putere vor veni forțe care vor bloca integrarea europeană.
Într-o analiză pe ipn.md, politologul Dionis Cenușă notează că parcursul european al Republicii Moldova este influențat într-o măsură semnificativă de alianța și alinierea cu Ucraina. Atât Chișinău, cât și Kievul par a fi cointeresați să meargă „la pachet”, decât pe cont propriu, în procesul de aderare la Uniunea Europene, din motive pragmatice și strategice logice. Partea ucraineană observă că există un sprijin european larg pentru actuala guvernare politică de la Chișinău și ar putea miza pe faptul că atașarea la o țară lider în materie de integrare europeană ar putea avea efecte pozitive indirecte asupra negocierilor cu Bruxelles-ul. De cealaltă parte, autoritățile moldovene au folosit problematica ucraineană pentru a-și păstra legitimitatea publică în Republica Moldova și pentru a-și construi o imagine favorabilă pe plan internațional, în interiorul UE. Potrivit politologului, nu e limpede deocamdată dacă guvernarea de la Chișinău ia totuși în serios riscurile legate de mergerea „la pachet” cu Ucraina în contextul opoziției Ungariei și nu doar privind lansarea negocierilor de aderare pentru Ucraina.
TV8 relatează că, după un nou protest cu miros de bălegar în fața principalelor instituții ale statului și cu mult deranj în traficul rutier, dar, totuși, un protest fără roade, agricultorii au anunțat, marți seara, o nouă pauză de două zile, timp în care vor încerca să mai discute cu autoritățile. Liderul Asociației Forța Fermierilor Alexandru Slusari a spus că în Piața Marii Adunări Naționale a fost eliberat loc pentru brad în acord cu Primăria. Dacă trebuie, ajutăm cu împodobirea, iar cu caruselul, patinoarul vedem cum facem, dar noi de aici nu plecăm. La finele săptămânii mai ieșim la un protest activ, a anunțat Slusari. Într-o reacție la protestul fermierilor, Guvernul a anunțat că o nouă întrevedere cu premierul Dorin Recean va avea loc în scurt timp. Guvernul și ministerul Agriculturii sunt consecvenți și ajută țintit fermierii, nu doar membrii unei singure asociații, se mai arată în reacție.
Într-un interviu pentru Moldova 1, expertul în finanțe publice al comunității WatchDog, Marin Gospodarenco, comentează protestul agricultorilor și subliniază, cu referire la principala revendicare a acestora - moratoriul la plata dobânzilor și la calcularea penalităților – că Guvernul nu poate da indicații băncilor să recrediteze anumiți agenți economici sau altfel de indicații. Băncile ar putea însă să vină în întâmpinarea fermierilor și să restructureze aceste credite, în măsura posibilităților, întrucât înregistrează profituri. Expertul mai precizează că subvențiile în agricultură au crescut simțitor în ultimii ani, dar încă insuficient comparativ cu cele pe care le acordă statele europene. Analistul economic se arată convins că problemele în agricultură vor fi soluționate treptat odată cu avansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova și obținerea unui acces mai larg la fondurile europene.
Într-o emisiune la TVR Moldova, analistul de politică externă de la București, Mihai Isac, notează că orice înghețare a frontului din Ucraina, în acest moment, pune un pericol foarte mare asupra Republicii Moldova pentru că o victorie, chiar și mică a Federației Ruse, va oferi un impuls forțelor politice pro-ruse din Republica Moldova care folosesc Transnistria ca pe o bâtă împotriva autorităților constituționale. Orice armistițiu, orice respiro pe care Federația Rusă l-ar putea obține, eventual, se va transforma în amenințări la adresa tuturor statelor, în special a Republicii Moldova, care ar putea deveni o țintă prioritară prin care să fie destabilizată și Ucraina, prin pregătirea unor noi ofensive. Analistul amintește că în Republica Moldova urmează două exerciții electorale importante și atenționează că dacă Federația Rusă, prin sprijinul elementelor criminale, va reuși să își impună o nesperată majoritate, chiar și mică, în Parlamentul de la Chișinău, atunci parcursul european al Republicii Moldova va putea fi oprit prin mijloace constituționale.
Radio Chișinău informează că hotărârea Curții Constituționale prin care s-a precizat că limba de stat în Republica Moldova este limba română, adoptată încă acum 10 ani, a fost pusă în aplicare abia în acest an, când majoritatea parlamentară de la Chișinău a aprobat introducerea sintagmei „limba română” în toate actele oficiale. Expertul Alexandru Tănase, care, în 2013, era președinte al Curții Constituționale, spune că atunci a fost rezolvată una dintre cele mai complicate chestiuni identitare care a măcinat Republica Moldova de la obținerea independenței și că s-a exclus din competiția politică un element manipulator extrem de periculos, speculat pentru a acumula sprijin electoral. Este o decizie cu un impact mult mai mare decât dimensiunea ei lingvistică, deoarece Curtea a stabilit, de fapt, apartenența Republicii Moldova la spațiul european, mai spune Tănase. Pentru istoricul Anatol Țăranu, această decizie va avea încă mult timp inclusiv un impact practic pentru că politicile identitare încă nu și-au atins scopul final, iar un stat fără identitate nu poate să își realizeze principale obiective de dezvoltare.
Jurnal TV o citează pe experta comunității WatchDog, Tatiana Cojocari, afirmând că embargoul reactivat de Federația Rusă la fructele și legumele moldovenești este unul din puținele instrumente pe care le mai are aceasta pentru a șantaja Republica Moldova. Scopul urmărit este cel de instiga populația, societatea împotriva Guvernului actual, embargoul rusesc agravând criza prin care trec agricultorii din Republica Moldova. Potrivit expertei, Rusia este un partener comercial al Republicii Moldova, dar nu unul de încredere. Iar prin impunerea acestor restricții la import, Rusia nu face decât să fortifice piața locală din Republica Moldova și să contribuie la sporirea exporturile de produse moldovenești către Uniunea Europeană. Federația Rusă practic ne ajută pe noi ca stat să ne urmărim interesele, să ajutăm agricultorii să-și îmbunătățească produsele, tehnologia ca să exporte pe piața europeană, conchide experta.
Vocea Basarabiei îl citează pe președintelui Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova-Fruct”, Vitalie Gorincioi, spunând că embargoul rusesc nu este o noutate, reprezintă un joc politic al Moscovei, dar care va afecta doar consumatorii din Federația Rusă, întrucât interdicția va determina creșterea prețurilor pe piața internă. Potrivit lui, producătorii și exportatorii moldoveni sunt supărați de această decizie, deși nu mai sunt afectați ca altădată de embargourile rusești, pentru că și-au reorientat exporturile spre piața Uniunii Europene și nu doar. Gorincioi subliniază că producătorii își doresc un business civilizat și sunt conștienți că marfa trebuie să fie calitativă, inofensivă și trebuie să fie însoțită de un pachet de documente care prevăd garanția pentru cei care o consumă. Iar Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor nu mai eliberează certificate fitosanitare, dacă marfa nu corespunde calității respective.
Realitatea.md îl citează pe președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, dând asigurări că compania nu va pune pe umerii cetățenilor niciun leu din datoriile față de concernul rus Gazprom, din simplul motiv că nu are baza legală. Moldovagaz poate achita aceste datorii din resurse proprii, cum ar fi mijloace bănești, datoriile debitoare de la Termoelectrica, CET Nord sau alți debitori și vânzarea patrimoniului. Ceban a precizat că s-ar putea vinde eventual chiar noul sediu Moldovagaz, în care au fost investite peste 30 de milioane de dolari, dacă acționarii vor lua o asemenea decizie pentru acoperirea unei părți a datoriei. Ceban a precizat că Moldovagaz a construit această clădire pentru că a avut dreptul să o facă, având la bază decizia acționarilor și resurse disponibile. Iar consumatorii nu au plătit pentru acest lucru niciun ban. Un recentul audit extern al datoriilor istorice ale Moldovagaz, contestat de Gazprom, a arătat că cea mai mare parte din suma de 709 milioane de dolari, pretinsă de concernul rus, nu a fost confirmată sau este expirată, autoritățile de la Chișinău propunând spre achitare doar 8,6 milioane de dolari.
TV Nord din Bălți relatează că Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, va lupta până la capăt pentru a obține înapoi reședința episcopiei și Catedrala ortodoxă română „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bălți. Episcopul de Bălți al Mitropoliei Basarabiei, Antonie, spune că aceste clădiri au fost construite cu cheltuiala Statului Român și au fost ocupate abuziv. Noi am făcut deja demersuri și vom continua să le facem demersurile ca să recuperăm clădirile. Bănuim că nu va fi ușor, dar dreptatea este de partea noastră și noi vom insista să se facă dreptate și să triumfe adevărul, spune episcopul. De cealaltă parte, Episcopul de Bălți și Fălești al Mitropoliei Moldovei, subordonată Moscovei, Marchel, sugerează că nu va ceda edificiile invocând că acestea sunt proprietatea statului.
