Revista presei: Summitul liderilor europeni ar putea fi decisiv pentru Republica Moldova
Apropiatul summit al liderilor europeni, care ar putea fi decisiv pentru Republica Moldova, continuă să domine dezbaterile din presa națională, accentul fiind pus mai ales pe oportunitatea mergerii la pachet cu Ucraina pe calea aderării europene. Detalii în revista presei semnată de Alla Ceapai.
Într-o emisiune la TV8, europarlamentarul Siegfried Mureșan declară că Republica Moldova și Ucraina vor evolua pe drumul european în baza propriilor merite, deși au obținut împreună statutul de țară candidat pentru aderarea. El precizează că parteneriatul dintre Ucraina și Republica Moldova este unul benefic în momentul de față. Ambele state vor începe și negocierile în viitorul apropiat, după care, fiecare stat va evolua pe baza propriilor merite. Potrivit europarlamentarului, Republica Moldova, fiind un stat mai mic și cu mai puține probleme, s-ar putea integra mai rapid în UE dacă va implementa în termeni rezonabili reformele. Dacă există voință politică aici, în următorii ani, cred că parcursul european al Republicii Moldova poate fi unul rapid, anticipează Mureșan.
Într-un podcast la Europa Liberă, europarlamentara Ramona Strugariu afirmă că, la etapa actuală, Republica Moldova nu ar trebui să fie decuplată de Ucraina pentru că Uniunea Europeană ar transmite astfel un semnal politic prost și demoralizator pentru Ucraina. O eventuală separare a celor două state este o idee proastă și pentru că ar putea afecta relația puternică existentă între autoritățile de la Chișinău și Kiev, afirma eurodeputata. Europarlamentară subliniază că acum este important ca UE să adopte un calendar clar de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina înaintea începerii campaniei pentru alegerile europarlamentare din 2024, pentru ca febra electorală să nu pună extinderea într-un con de umbră. Un proiect al declarației finale a Consiliului European, care se va reuni pe 14-15 decembrie, prevede deschiderea negocierile cu Ucraina și Republica Moldova, dar discuția este departe de a se fi încheiat, mai ales că Ungaria a amenințat să blocheze parcursul Ucrainei, iar alte țări au venit cu condiții suplimentare.
Într-o emisiune la Vocea Basarabiei, analistul politic de la fundația Jamestown, SUA, Vladimir Socor, afirmă că negocierile de aderare vor începe aproape sigur în același punct pentru Ucraina și pentru Republica Moldova, probabil în decembrie sau la primăvară, după care Republica Moldova ar trebui să se decupleze de Ucraina, care pune probleme uriașe Uniunii Europene. Deși nu prognozează că Ucraina se va destabiliza, analistul precizează că Republica Moldova trebuie să aibă în vedere și acest scenariu și să se pregătească de el. Iar una din modalități este tocmai să nu candideze la pachet cu Ucraina pentru integrarea în Uniunea Europeană. Cu referire la perspectiva reglementarii transnistrene, analistul politic spune că astăzi noțiunile de „formatul 5+2” și „statut special” intră în contradicție cu interesele Republicii Moldova mai mult decât oricând, deoarece, o țară candidată la integrarea europeană prin definiție nu poate să negocieze aranjamentele sale interne și externe cu Rusia.
Jurnal.md îl citează pe directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene Iulian Groza spunând că embargoul impus recent de către Federația Rusă este o încercare de a crește presiunea asupra Republicii Moldova. El observă că Rusia are din ce în ce mai puține instrumente de presiune și de șantaj împotriva Republicii Moldova și admite că embargoul la importul de fructe și legume a fost reactivat în contextul protestelor agricultorilor, pentru ca să crească cumva presiunea asupra autorităților, dar, în același timp, mai probabil să creeze moldovenilor o impresie că există o anumită pedeapsă pentru atitudinea noastră solidară cu Ucraina. Expertul nu exclude că acest embargo este și o măsură de răspuns la creșterea nivelului de aliniere a Republicii Moldova la sancțiunile impuse de UE împotriva Rusiei. El subliniază însă că Federația Rusă e cea care are de pierdut de pe urma fiecărui embargo impus, iar exportatorii din Republica Moldova au doar de câștigat, pentru că reușesc să-și redirecționeze produsele către o piață mai sigură, cea europeană.
Într-un editorial pe deschide.md, analistul politic Mihai Isac scrie despre aprobarea de către Guvernul moldovean a semnării unui Memorandum dintre Republica Moldova și România privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică dintre cele două părți. Crizele succesive au trezit la realitate autoritățile de la Chișinău, care au înțeles că doar România poate asigura stabilitatea gaziferă și energetică a R. Moldova, luând măsuri pentru a asigura această realitate geopolitică. În același timp, autoritățile de la București au început să includă Republica Moldova în toate planurile pe termen lung implementate de România în consens cu aliații din NATO și UE în domeniul energetic și gazifer. Ultimele decizii de la Chișinău și București demonstrează că R. Moldova poate să se bazeze pe sprijinul României, devenind treptat parte a unui spațiu energetic și gazifer românesc unitar, parte a celui european, conchide analistul.
TV8 o citează pe secretara de stat a Ministerului Sănătății, Liliana Gantea, explicând că decizia de comasare a Spitalului Toma Ciorbă cu cel pentru Dermatologie și Maladii Comunicabile din orășelul Codru vizează doar staff-ul administrativ al celor două instituții și că nicunul din spitale nu va f închis. Are loc doar reorganizarea acestor instituții și anume comasarea printr-un management comun, ceea ce va însemna eficientizarea, fortificarea și un răspuns mai bun la problemele care sunt în domeniu cu aceleași resurse disponibile. Blocurile vor rămâne aceleași. Toți medicii vor rămâne. Vor fi afectați doar conducătorii, explică secretara. De cealaltă parte, expertul în sănătate publică, Mihail Pîsla, susține că niciuna din cele două instituții medico-sanitare nu întrunesc standardele moderne de tratament, iar această problemă nu va dispărea odată cu fuzionarea instituțiilor, deoarece e nevoie în primul rând de investiții capitale în renovarea clădirilor. Potrivit expertului, reducerea funcțiilor care se dublează nu va rezolva problema financiară invocată de minister, în schimb va complica gestionarea instituțiilor.
Ziarul de Gardă continuă să publice reacții la controversata decizie a Poștei Moldovei care a anunțat recent majorarea cu 341% a tarifelor pentru distribuția ziarelor începând cu anul 2024. Reprezentanți ai unor ziare și reviste din Republica Moldova au trimis o scrisoare deschisă adresată conducerii țării, prin care cer să fie oprită „distrugerea presei scrise”. Fostul ministru al Muncii Marcel Spatari atrage atenția, dincolo de raționamentele economice, la impactul social al deciziei întreprinderii de stat monopoliste, care va afecta atât vârstnicii, principalii consumatori ai presei tipărite, cât și redacțiile - multe ziare ar renunța complet la edițiile tipărite, se vor reduce contractele de publicitate, se vor micșora bugetele, vor fi reduse efectivele de jurnaliști. Jurnalistul Vitalie Călugăreanu spune că decizia „ucigașă” va pune capacul puținelor ziare de limbă română care mai apar în Republica Moldova și va elibera o nișă pe care rușii o vor ocupa rapid – preluarea controlului asupra minților intelectualilor de la sate.
Într-o proprie declarație Ziarul de Gardă notează că, după ce a epuizat toate posibilitățile de consultări și dialog cu autoritățile, a avut de ales din două variante „sinucigașe”: să renunțe la ediția tipărită, care devine nesustenabilă și imposibil de întreținut în noile condiții impuse de Poșta Moldovei sau să insiste pe opțiunea perfectării abonamentelor la preț social pentru persoanele vulnerabile. Sursa precizează că a ales a doua variantă, adică servirea celor mai vulnerabili cu informații despre corupție și drepturile omului atât cât va fi posibil, pentru că orice număr nou al ziarului e un plus de informare pentru oamenii din sate.
Newsmaker.md informează că, după ce a publicat un material video în care arată cum o profesoară dintr-un liceu din capitală insultă elevii, Procuratura Generală a anunțat că s-a autosesizat pe marginea acestui pretins caz de tratament degradant în raport cu elevii și că a demarat investigații pentru elucidarea circumstanțelor cazului. Mai devreme și poliția capitalei a anunțat că investighează cazul. Jurnaliștii au intrat în posesia unei înregistrări audio făcută de unul dintre elevi și au descris într-un reportaj cum în timpul lecțiilor profesoară insultă copiii, cum au reacționat părinție și conducerea liceului la comportamentul reprobabil al cadrului didactic.
Într-un articol de opinie pe ipn.md, doctorul în chimie Tudor Bounegru analizează de ce Republica Moldova continuă să rămână cea mai săracă țară din Europa și notează că nu vede perspective „luminoase” de dezvoltare doar prin aderarea la Uniunea Europeană ca stat independent. Potrivit autorului, cea mai reală soluție pentru Republica Moldova este unirea cu România. O asemenea unire ar crește populația României, ceea ce o va face și mai atractivă pentru investitori. Iar și noi am avea de lucru și am trăi mai bine. Noi trebuie să recunoaștem că suntem un stat falimentar. La început am supraviețuit datorită remitențelor conaționalilor noștri care lucrează în străinătate. Acum ne mai împrumutăm masiv atât din țară, cât și din străinătate. Permanent cerem/primim subsidii, granturi de la țările bogate, un lucru destul de rușinos.
Agrobiznes.md analizează problemele din agricultură cu Daniel Leahu din raionul Drochia, care la ai săi 28 ani, de mai bine de 5 ani, gestionează o afacere în domeniul agricol. Tânărul susține că, pe lângă problemele comune, cu care se confruntă agricultorii în momentul actual, așa cum sunt costurile exorbitante pentru inputuri, prețuri derizorii la cereale, seceta și condițiile climaterice imprevizibile, mai are de combătut stereotipul agricultorului „tânăr” și agricultorului „mic”. Agricultorul propune câteva soluții la problemele din sector, între care crearea unei Agenții Naționale de Reglementare în Agricultură, după modelul ANRE, care va plafona cotele de profit per produs companiilor care comercializează inputuri; revizuirea sistemului de subvenționare, reducerea birocrației și accesul mai simplu la aceste resurse importante.
