Revista presei internaționale: problemele legate de acordarea sprijinului militar și financiar Ucrainei de către SUA și UE
În centrul atenției publicațiilor și agențiilor internaționale de presă rămân problemele legate de continuarea sprijinului militar și financiar ce ar urma să fie oferit Ucrainei atât de către Statele Unite ale Americii, cât și de către țările Uniunii Europene. Lidia Petrenco a urmărit ce scrie presa internațională pe această temă și relatează.
Senatul Statelor Unite ale Americii a blocat punerea la vot a unui proiect de lege privind alocarea unor fonduri suplimentare pentru asistența militară acordată Ucrainei. Potrivit BBC, proiectul de lege nu a acumulat numărul necesar de voturi. Agenția de presă precizează că este vorba de inițiativa înaintată de președintele american Joe Biden prevăzută pentru a ajuta financiar Ucraina, Israelul și Taiwanul. Documentul prevedea alocarea de fonduri suplimentare în valoare de 106 miliarde de dolari, dintre care 61 de miliarde de dolari urmau să fie destinate Ucrainei, amintește BBC.
Încercarea republicanilor din Congresul american de a bloca sprijinul pentru Ucraina este o adevărată nebunie, a declarat liderul de la Casa Albă Joe Biden, citat de The New York Times. Președintele american le-a transmis republicanilor că împotrivindu-se susținerii poporului ucrainean joacă în același timp împotriva intereselor Statelor Unite, relatează același ziar. The New York Times amintește că administrația prezidențială de la Washington a avertizat deja Congresul că Statele Unite riscă să nu mai poată ajuta financiar Ucraina dacă legislatorii nu vor adopta proiectul de lege solicitat de Casa Albă privind sprijinul financiar de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev.
„Dacă Putin va ocupa Ucraina, soldații americani vor lupta cu cei ruși”, titrează Unian făcând trimitere la avertismentul președintelui Statelor Unite transmis republicanilor din Congres. După discuții pe tema războiului ruso-ucrainean, purtate cu liderii țărilor din grupul G7 (n.r. cu cele mai mari economii ale lumii), Joe Biden a declarat că Rusia nu se va opri în Ucraina dacă va învinge pe câmpul de luptă. Președintele american a subliniat că liderii țărilor din G7 și „prietenii noștri europeni” sunt conștienți de existența acestui pericol și sunt gata să sprijine Kievul în viitor.
„Dacă Putin atacă un aliat al NATO, atunci noi, ca membru al NATO, va trebui să intervenim pentru că avem angajamentul de a ne apăra fiecare centimetru de pe teritoriul Alianței Nord-Atlantice. Ne vom pomeni într-o situație spre care nu tindem și pe care nu o avem astăzi: trupele americane vor lupta cu trupele rusești... O voi spune din nou: nu-i putem permite lui Putin să câștige. Este în interesele noastre naționale și în interesele internaționale ale tuturor prietenilor noștri. Orice obstacol în calea eforturilor noastre de a sprijini Ucraina întărește în mod clar poziția lui Putin... Istoria îi va judeca aspru pe cei care întorc spatele cauzei libertății”, a semnalat președintele Statelor Unite, citat de Unian.
În următoarele luni, Germania va livra Ucrainei 200 de mii de obuze de artilerie, a anunțat ministrul apărării de la Berlin, Boris Pistorius într-un interviu acordat ziariștilor de la ZDF. El a recunoscut că industriile de apărare ale țărilor Uniunii Europene nu pot produce rapid cantitățile necesare pentru a asigura Ucraina cu muniții. Însă Germania depune eforturi susținute pentru a compensa aceste neajunsuri, a declarat Boris Pistorius, amintind de planul eșuat al Uniunii Europene de a produce și a furniza Kievului un milion de obuze pe an. Potrivit planului actual, obuzele ar trebui furnizate din propriile rezerve ale țărilor participante la program, iar compensarea acestora ar urma să fie asigurată cu un miliard de euro din bugetul Uniunii Europene a precizat ministrul german al apărării pentru ZDF.
Spania, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și-a dezvăluit planul privind finanțarea Ucrainei din profiturile obținute din fondurile rusești înghețate, scrie Politico. Madridul estimează că profiturile din rezervele băncilor centrale rusești înghețate pe teritoriul Uniunii Europene ar putea aduce Kievului între 15 și 17 miliarde de euro până în anul 2027, scrie publicația. Politico subliniază însă că Banca Centrală Europeană și mai multe țări membre au mari îndoieli față de inițiativa Madridului. Între acestea se numără Franța și Germania (n.r. țări cu cele mai puternice economii ale blocului comunitar), dar și Belgia, unde se păstrează cea mai mare parte a fondurilor înghețate rusești. Potrivit aceluiași ziar, dezbaterile din culisele diplomației sunt aprinse. Unele state membre consideră anevoioase metodele de aplicare a planului spaniol, care ar putea dura luni de zile. Mai mult decât atât, diplomații unor țări ar fi învinuit voalat Madridul pentru încercarea de a devia fondurile suplimentare prevăzute pentru Ucraina către alte domenii precum migrația. Există și o confuzie cu privire la modul în care Madridul a ajuns la cifrele anunțate, notează Politico. Ziarul amintește că executivul european vrea să ofere Ucrainei 50 de miliarde de euro până în 2027 - 17 miliarde sub formă de asistență financiară și 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu dobândă mică. În aceste condiții, asistența financiară ar putea fi acoperită strict cu banii proveniți din activele înghețate ale Federației Ruse, explică Politico.
Pe fondul disputelor legate de sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, partidul de guvernământ al premierului maghiar Viktor Orban a înaintat parlamentului de la Budapesta o rezoluție prin care cere executivului să nu sprijine demararea negocierilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Potrivit Reuters, în rezoluția sa, partidul Fidesz spune că extinderea Uniunii Europene „trebuie să rămână un proces obiectiv bazat pe reguli și eficiență... Începutul negocierilor de aderare cu Ucraina ar trebui să se bazeze pe un consens între statele membre ale Uniunii Europene... Astăzi, nu există condiții pentru asta”, se arată în document.
Partidul de guvernământ al Ungariei a menționat, de asemenea, că liderii europeni ar trebui să analizeze cu atenție modul în care posibila aderare a Ucrainei „va afecta coeziunea și politica agricolă” în cadrul blocului, notează Reuters. Agenția de presă amintește că premierul maghiar Viktor Orban se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. În același timp, el blochează nu doar acest proces, ci și acordarea asistenței pentru Ucraina și aprobarea sancțiunilor împotriva Federației Ruse. Reuters atrage atenția că rezoluția partidului de guvernământ de la Budapesta a fost înaintată în ajunul vizitei premierul Victor Orban la Paris, unde a fost invitat de președintele francez Emmanuel Macron pentru a vorbi despre procesul de integrare a Ucrainei la Uniunea Europeană și în special despre deschiderea negocierilor de aderare cu această țară la summit-ul Consiliului European din 14-15 decembrie.
În fine, revista Time a declarat-o pe cântăreața Taylor Swift ”Omul Anului” în topul său anual în care era nominalizat și președintele rus Vladimir Putin. Time remarcă relizările lui Taylor Swift ca artist, om de cultură și comerciant, despre care spune că sunt atât de numeroase, încât relatarea lor pare aproape inadecvată. Publicația o compară cu Elvis Presley, Bob Dylan, Paul McCartney și cu alți muzicieni emblematici. În lista de candidați la titlul de ”Om al Anului” în 2023, publicația Time i-a mai nominalizat între alții pe președintele rus Vladimir Putin, pe cel chinez Xi Jinping, pe participanții la greva scriitorilor și actorilor de la Hollywood, pe șeful OpenAI Sam Altman și chiar pe actrița cu rolul principal al celebrului film ”Barbie”.
