Revista presei: deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE ar putea fi amânată
Deschiderea negocierilor de aderare s-ar mai putea lăsa așteptată, până în martie, iar mult amânata construcție a unui nou penitenciar în zona Chișinăului pare să prindă contur, relatează presa națională. Detalii în revista presei pregătită de Alla Ceapai.
Într-o emisiune la Jurnal TV, premierul Dorin Recean admite că deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea fi amânată la apropiatul summit al liderilor europeni. Dacă nu va fi luată această decizie în decembrie, atunci în martie, dacă nu în martie, oricum se va întâmpla, spune premierul. Potrivit lui, Republica Moldova trebuie să muncească în continuare pentru că reformele, care sunt realizate, și legislația, care este ajustată, sunt pentru cetățenii Republicii Moldova. Noi construim Europa acasă absolut în toate domeniile. Noi avem făcută deja alegerea și avem ferma convingere că vom deschide negocierile, declară Dorin Recean. El precizează că Republica Moldova a realizat în proporție de 94 la sută recomandările Comisiei Europene.
Într-o dezbatere la agenția de presă IPN, cercetătoare în politica externa și diplomația UE la Institutul pentru Diplomație și Guvernanță Internațională de la Londra, Dorina Baltag, prognozează că decizia privind deschiderea negocierilor de aderare se va lua mai curând în martie, când Comisia Europeană va veni cu încă un raport de evaluare a îndeplinirii condițiilor. Experta subliniază că a fost pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, când Comisia a dat undă verde negocierilor înainte ca țările candidate, Republica Moldova și Ucraina, să îndeplinească pe deplin condițiile prealabile. Analistul politic Igor Boțan spune că pentru Republica Moldova este foarte important ca un eventual vot final favorabil să fie cât mai repede, așa încât prima conferință interguvernamentală de negociere să aibă loc la începutul anului viitor, înainte de alegerile europarlamentare din vară, astfel încât negocierile să progreseze la nivel tehnic în a doua parte a anului, când Uniunea Europeană va fi ocupată cu reconfigurarea instituțională.
Realitatea.md îl citează pe directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc, spunând că deschiderea negocierilor de aderare e o decizie strict politică a Consiliului European și ea nu depinde de lecțiile făcute sau nefăcute de către Republica Moldova. Majoritatea statelor membre sunt pentru, însă Ungaria ar putea bloca procesul ]n cazul Ucraina și, automat, a Republicii Moldova. Potrivit expertului, decizia ca lansarea negocierilor să aibă loc „la pachet” pentru cele două state nu aparține Chișinăului sau Kievului, ci vizează aranjamente din interiorul Uniunii Europene.
TVR Moldova îl citează pe expertul în afaceri europene de la București, Robert Lupițu, spunând că deși Republica Moldova și Ucraina sunt privite „la pachet”, nu există încă semnale care să arate un blocaj al ambelor țări sau un blocaj doar al Ucrainei, asupra căruia insistă Ungaria. Potrivit expertului, ar fi de preferat ca atât Ucraina, cât și Republica Moldova să primească undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în conformitate cu recomandările pozitive ale Comisiei Europene. Expertul anticipează că decizia va fi luată în ultimul moment la apropiatul summit al UE care va fi unul dificil și destul de tensionat. TVR Moldova publică și opinia expertului de la București, Valentin Naumescu, exprimând un optimism rezervat față de Consiliul European din 14-15 decembrie. Faptul că Ungaria se opune începerii negocierilor de aderare a Ucrainei nu este deloc o surpriză, iar jocul poate fi pe termen scurt, mediu și lung. Până la summit se poate întâmpla aproape orice, pentru că se negociază intens. Pe termen mediu, anii următori, Republica Moldova ar trebui să se decupleze de Ucraina, afirmă expertul. El precizează că acesta este de fapt drumul cu cele mai mari șanse pentru Republica Moldova deoarece e puțin probabil ca Ucraina să ajungă în UE în următorii zece ani, și nu doar din cauza Ungariei.
Într-un podcast la Europa Liberă, directorul adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Alexandru Adam, vorbește despre construcția noului penitenciar din preajma Chișinăului, care ar urma să înceapă în 2024 și să se încheie în 2028, cu un an mai târziu decât se planifica inițial. Viitoarea închisoare ar urma să devină primul obiectiv din infrastructura penitenciară a Republicii Moldova construit în anii de independență. Faza proiectării s-a încheiat, însă, pentru ca să înceapă lucrările de construcție, e nevoie ca autoritățile moldovene să prelungească acordul de împrumut cu Banca Consiliului Europei, explică funcționarul. Potrivit lui, proiectul viitoarei închisori este inspirat dintr-un model german. Aceasta va fi o instituție deschisă și aerisită, cu spații „generoase” pentru deținuți. Va fi aplicat un concept concentric de monitorizare, având o unitate de supraveghere în mijloc. Discuțiile despre necesitatea unei noi închisori în zona Chișinăului au început în anul 2008, însă au încremenit. Guvernarea PAS a readus problema în spațiul public, fixând și termene pe care însă nu le-a respectat.
Ziarul Național informează că Asociația Forța fermierilor va protesta din nou azi în Piața Marii Adunări Naționale. Fermierii vor ajunge la zecile de tractoare parcate în centrul capitalei dimineața, dar nu au anunțat deocamdată dacă intenționează să organizeze un nou marș cu tractoarele pe străzile Chișinăului. Pe 5 decembrie, fermierii au protestat cu saci de balegă și baloți din paie în fața celor mai importante instituții ale statului, nemulțumiți că autoritățile nu acceptă instituirea unui moratoriu la achitarea datoriilor agricultorilor față de creditori, anularea penalităților impuse de bănci și majorarea subvențiilor. În replică, Guvernul a spus că a majorat în acest an subvențiile până la 1,9 miliarde de lei și că resursele trebuie alocate responsabil tuturor care au nevoie și să ajute agricultura să fie profitabilă.
Într-o emisiune la TV8, ministrul Infrastructurii Andrei Spînu menționează că există suficiente motive pentru prelungirea stării de urgență în Republica Moldova, precizând că atacurile continue ale Federației Ruse în țara vecină, Ucraina, dar și pomparea abuzivă de bani în propagandă aici, în Republica Moldova, impun necesitatea existenței unui instrument care să permită intervenții prompte, la necesitate. În condițiile în care starea de urgență ar putea să nu mai fie prelungită, așa cum declara recent președinta comisiei juridice din Parlament Olesea Stamate, SIS și Consiliul Audiovizualului caută în prezent soluții pentru a proteja Republica Moldova de războiul informațional dus de Rusia, afirmă Spânu. El mai precizează că o parte dintre deciziile luate de Comisia Situații Excepționale de la instituirea stării de urgență, au devenit între timp legi.
Anticoruptie.md informează despre adoptarea de către Comisia Națională pentru Integrare Europeană a Planului de deoligarhizare pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice. Documentul face parte din cele nouă recomandări ale Comisei Europene pentru deschiderea negocierilor de aderare. Planul prevede excluderea lacunelor normative și deficiențelor practice, astfel ca instituțiile și resursele statului să nu mai poată fi utilizate în interesul unor grupuri criminale. De asemenea, conform planului, va exista un mecanism de monitorizare periodică a realizării măsurilor propuse de către instituțiile publice.
Într-o emisiune la Radio Chișinău, analistul politici Ion Tăbârță atenționează că Federația Rusă va continua eforturile de a destabiliza situația din Republica Moldova și de a da jos actuala guvernare pro-europeană, etapizat, prin intermediul viitoarelor alegeri prezidențiale și parlamentare, pe care le va influenț,a pentru a deturna parcursul european al țării. La recentele alegeri locale forțele pro-ruse, sprijinite de Kremlin, s-au înaripat, spune analistul. Potrivit lui, la alegerile prezidențiale Moscova va urmări ca anumiți candidați pro-ruși să acumuleze un scor mai mare în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025, care, în conformitate cu scenariile țesute de strategii de la Kremlin ar trebui să fie acea așa zisă lovitură de grație aplicată parcursului european al Republicii Moldova.
Ziarul de Gardă publică opinii ale producătorilor și experților despre interzicerea de către Rusia a importului de fructe și legume din Republica Moldova. Președintele Asociației Moldova-Fruct spune că e un șantaj și o decizie politică, care nu are nimic comun cu exigențele fitosanitare. Pentru el este evident că acest embargou va afecta producători, dar se arată convins că aceștia vor căuta și vor găsi soluții alternative. Vitalie Obrijanu, director al unei companii agricole, spune că pentru el decizia nu este surprinzătoare, ba chiar era previzibilă, motiv din care s-a pregătit și s-a orientat spre alte piețe (UE, România, Marea Britanie, Țările Nordice, Orientul Mijlociu, toate țările Orientului Mijlociu, India, Malaezia, inclusiv piața Africii). Potrivit lui, există o cerere enormă, dar trebuie de găsit modalitatea și posibilitatea de a face față acestor cereri. Expertul economic Veaceslav Ioniță afirmă că motivele acestui embargou sunt strict politice, iar la mijloc ar fi retragerea treptată a Republicii Moldova din CSI și așteptata deschidere a negocierile de aderare la UE. Potrivit expertului, impactul acestui embargou va fi minim pentru că exporturile către Rusia și așa au scăzut dramatic în ultimii ani.
Expresul din Ungheni informează că, în premieră pentru Republica Moldova, primăriile Cahul și Ungheni sunt primele două autorități publice locale care au primit certificatele ISO pentru Sistemul Integrat de Management al Calității și Management Anti-mită, conform standardelor europene. Emise de Organizația Internațională de Standardizare, certificatele confirmă că autoritățile publice locale dispun de un sistem de gestiune a calității în organizarea și prestarea serviciilor publice și de un sistem de management care include instrumente de prevenire a corupției, stabilind o cultură a integrității și transparenței pentru efectuarea controalelor interne. În perioada 2020-2023, primăriile Cahul și Ungheni au beneficiat de sprijin european în implementarea planurilor locale de acțiune anticorupție și implementarea principiilor controlului intern managerial.
