Revista presei: atacul hibrid vizând școlile din Chișinău, bugetul de stat pentru 2024 și eventuala amânare a deschiderii negocierilor de aderare
Atacul hibrid vizând școlile din Chișinău; bugetul de stat pentru 2024 auster, dar bine fundamentat și eventuala amânare a deschiderii negocierilor de aderare - sunt printre subiectele pe care le-a abordat presa pe parcursul zile de 8 decembrie.
TVR Moldova îl citează pe șeful Inspectoratului Național de Investigație, Arcadie Catlabuga, precizând că profilul anonim de Telegram care a început să distribuie fotografii și mesaje ce îndemnau la un atac asupra unor școli din municipiul Chișinău a fost blocat, dar în locul acestuia a apărut altul pe care specialiștii nu reușesc să-l închidă, inclusiv pentru că administratorii rețelei nu sunt receptivi.
Funcționarul spune că e vorba despre un atac hibrid menit să creeze panică în societate și îndeamnă utilizatorii să raporteze cât mai frecvent asemenea conținuturi. Potrivit lui, fotografiile și textele distribuite sunt preluate de pe rețele sociale rusești. Există indicii că persoanele care au creat acest canal și au distribuit imagini, inclusiv cu arme, dar și un pretins ghid cu instrucțiuni privind organizarea atacului asupra unei școli, s-ar afla în Federația Rusă, dar nu există deocamdată probe.
Jurnal.md publică opinia expertului comunității WatchDog, Andrei Rusu, care notează că valul de mesaje false distribuite pe canalele de Telegram, precum că în unele licee din capitală ar urma să aibă loc atentate, sunt parte a atacului hibrid al Federației Ruse, care are drept scop creșterea panicii în societate. Expertul analizează traseul acestor mesaje pe diferite canele de Telegram și constată o implicarea masivă a mai multor surse de dezinformare afiliate Rusiei. El amintește că astfel de mesaje despre organizare unor pretinse atentate în instituțiile de învățământ au mai avut loc și anul trecut în regiunea transnistreană. Nu este altceva decât un atac hibrid al Federației Ruse cu scopul de a induce panică în societate și a discredita instituțiile de securitate moldovenești. Trebuie să înțelegem că sunt false și să nu ne lăsăm manipulați, îndeamnă expertul.
Într-un interviu pentru Moldova 1, expertul în finanțe publice al comunității WatchDog, Marin Gospodarenco, afirmă că bugetul pentru anul 2024 este unul auster, dar bine fundamentat, care se bazează pe o evaluare atentă a contextului economic și social al țării, pe recunoașterea riscurilor majore asociate cu o conjunctură externă incertă, pe riscurile unei crize energetice și a condițiilor meteo secetoase. Accentele Guvernului sunt puse, în mare parte, pe protecția familiei și copilului, pe dezvoltarea satelor și orașelor, pe susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, dar și a sectorului agricol. Printre ale domenii prioritate rămân dezvoltarea continuă a sistemului de transporturi, infrastructura și eficiența energetică. Deficitul bugetar rămâne încă mare, dar cetățeanul nu va fi afectat la modul direct întrucât se vor găsi cu siguranță surse de interne și externe pentru a-l finanța, explică expertul.
Și Europa Liberă a analizat proiectul bugetului pentru anul viitor aprobat de Guvern și observă că pe primele locuri printre domeniile în care guvernul cheltuie cei mai mulți bani rămân protecția socială, învățământul și ocrotirea sănătății, chiar dacă cheltuielile, în proiectul de buget, scad ușor pentru aceste domenii. Per general, scăderea cheltuielilor bugetare va constitui anul viitor 2 miliarde de lei. Economista Institutului Viitorul, Diana Enachi, o numește „optimizare” a cheltuielilor și nu „reducere”. Ea precizează că cheltuielile planificate de guvern rămân mult mai mari decât cele din 2022, când Rusia a început invazia la scară largă în Ucraina. Alocările de la stat pentru apărare se vor dubla anul viitor. Vor crește cheltuielile și pentru protecția mediului și cele la categoria serviciilor de stat cu destinație generală. Această categorie, explică experta, acoperă viitoarea reformă a administrației publice locale, adică procesul de amalgamare a localităților mici, dar și alte eforturi pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de autorități pe calea integrării europene.
Într-un interviu pentru Radio Chișinău, europarlamentara Ramona Strugariu, subliniază că amânarea deschiderii negocierilor cu Republica Moldova și Ucraina ar fi o mare greșeală strategică și care va afecta credibilitatea UE pentru mulți ani înainte. Nu putem permite nici liberalismului, nici imperialismului să câștigi bătălii în aceste vremuri, pentru că asta ne poate costa niște decade foarte întunecate, atenționează europarlamentara. O eventuală decizie nefavorabilă la reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie va fi un semnal politic pentru Moscova, atenționează jurnalistul și comentatorul Ovidiu Nahoi. Moscova în mod clar va jubila și va arăta că iată, occidentul nu este capabil să răspundă provocărilor, nu este unit și capabil să ia decizii. Atunci Rusia poate să meargă mai departe în agresivitatea. O eventuală decizie nefavorabilă nu va fi o problemă tehnică, ci un mesaj politic extrem de negativ, care va fi dat nu doar Ucrainei și Republicii Moldova, ci lumii întregi, spune comentatorul.
Redactorul Observatorului de Nord din Soroca Victor Cobăsneanu se întreabă într-un editorial dacă poate sau nu poate fi întors din drum trenul extinderii UE, în contextul în care cu doar câteva zile înainte de summitul liderilor europeni aproape nimeni nu mai pune mâna în foc și nu spune cu certitudine că Republica Moldova și Ucraina vor trece la o altă etapă în relațiile lor cu UE. Deși blocajul vizează în special Kievul, Chișinăul nu poate fi convins, sută la sută, că nimic rău nu i se poate întâmpla la acel summit și după el, pentru că cele două state sunt cuplate în acest proces istoric și toată lumea le vrea în tandem și mai departe. Autorul îndeamnă să suflăm și în iaurt pentru a nu ne frige atunci când ni se va oferi o șansă. Bunăoară, să nu ne vărsăm supărările și frustrările pe capul președintei Maia Sandu, deoarece, dacă în această funcție erau Dodon sau Voronin, nu mai vedeam noi nici rolul de vagon în locomotiva ucraineană, nici un fel de vis european. A venit timpul când este nevoie strategic să tragem cu toții în aceeași direcție, pentru a nu turna apă la moara dușmanilor interni și externi.
Zona de Securitate relatează că situația din regiunea transnistreană a fost marcată în anul 2023 de persecuția politică și limitările severe impuse libertății de exprimare, dar și de circulație, potrivit unui raport al Asociației Promo-LEX privind respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Raportul atenționează asupra faptului că în contextul războiului de agresiunea la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei măsurile restrictive aplicate de structurile transnistrene și forțele militare ruse s-au intensificat, astfel evidențiindu-se caracterul autoritar și represiv al regimului de la Tiraspol. Au fost multiple cazuri în care indivizii au fost vizați pentru opiniile sau acțiunile lor politice, dar și practici de tortură și tratamente inumane aplicate de structurile transnistrene și forțele militare ruse. Autorii raportului fac trimitere la omorul lui Oleg Horjan, liderul opoziției de la Tiraspol, una dintre puținele persoane publice care a avut curajul să invoce abuzurile comise în stânga Nistrului. Bărbatul a fost găsit mort la mijlocul lunii iulie în propria locuință din apropierea orașului Tiraspol, iar circumstanțele decesului nu au fost elucidate deocamdată.
Într-un comentariu pentru Jurnal TV, comentatorul Victor Ciobanu notează că planul de limitare a influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice, numit generic „planul deoligarhizării” a fost elaborat într-un mod nesatisfăcător. Multe aspecte menționate în document sunt irelevante și nu vor contribui la combaterea corupției și a oligarhiei. Comentatorul observă că planul aprobat de Comisia națională pentru integrare europeană prevede, între altele, consolidarea capacităților unor instituții din justiție, lucru despre care se discută de ani de zile, dar fără rezultate. Documentul mai prevede plafonarea plăților în cash, pentru notari, avocați și tot așa mai departe, care nu are nici în clin nici în mânecă cu deoligarhizarea, constată comentatorul. Impresia sa este că e un document de umplutură în care s-a băgat absolut tot ce se produce în Republica Moldova ca să se creeze impresia că se lucrează în direcția deoligarhizării.
Radio Chișinău îl citează pe expertul economic Viorel Chivriga comentând revendicările agricultorilor care au decis să-și retragă tractoarele din capitală, dar au anunțat că vor continua să protesteze în raioane. Expertul spune că ministerul Agriculturii și Guvernul nu sunt în capacitate să răspundă la revendicărilor agricultorilor, care cer un moratoriu la penalitățile pentru neplata creditelor. Acest lucru poate fi gestionat, însă, de cei din sistemul bancar. Soluțiile și deciziile nu trebuie să fie de moment, ci unele calculate și asumate, ce vor fi luate în așa măsură încât să nu se mai repete situații asemănătoare. Expertul confirma multiplele probleme cu care se confruntă agricultorii și subliniază că trebuie în continuare căutate soluții pentru că baza agriculturii e creată în așa fel, încât ea poate genera nu doar mari schimbări economice, dar și o mulțime de probleme și aici nu poate fi învinuit doar Guvernul actual, pentru că e vorba de greșeli în lanț, făcute de guvernările anterioare.
Într-un editorial pe ipn.md, istoricul și analistul Anatol Țăranu reține că după recentele alegeri locale a devenit stringentă nevoia constituirii unui puternic pol politic eurounionist, capabil să renască entuziasmul electoral în mediul alegătorilor cu viziuni unioniste, depășind pe această cale absenteismul electoral în acest numeros segment al societății moldovenești. Panacee ar fi o singură Listă națională a eurounioniștilor la alegeri, care ar duce la formarea unei numeroase fracțiuni parlamentare unioniste, un aliat natural al suveraniștilor din PAS în perpetuarea cursului european pentru Republica Moldova. Țăranu notează că, în mod evident, formarea unui pol politic eurounionist, cimentat pe interior de o singură Listă națională la parlamentare, va subția numărul de mandate al PAS la viitoarele alegeri, dar va mări sau, cel puțin, va garanta păstrarea majorității în Parlament pentru pro-europeniști și perpetuarea cursului european al Republicii Moldova.
Autor: Alla Ceapai
