Revista presei: deschiderea negocierilor de aderare incertă; Republica Moldova îndemnată să continue reformele
Deschiderea negocierilor de aderare rămâne încă incertă, în ajunul summit-ului Consiliului European, dar Republica Moldova este îndemnată tot mai activ să continue reformele asumate în parcursul european. Detalii în revista presei pregătită de Alla Ceapai.
Într-o emisiune la Radio Chișinău, expertul Mihai Mogâldea, directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, afirmă că mai există șansa unei decizii pozitive pentru Ucraina și Republica Moldova la summit-ul Consiliului European, din această săptămână, în pofida opoziției Ungariei, care este și o încercare a Rusiei de a zădărnici apropierea de Uniunea Europeană a celor două state. Expertul nu exclude însă că decizia de deschidere a negocierilor ar putea fi totuși amânată și luată în martie, cel târziu. La această etapă, Ucraina și Republica Moldova sunt privite la pachet, în mod legitim, pe bună dreptate, și trebuie să beneficieze de tot sprijinul UE ca să facă față anumitor provocări cu care se confruntă și care își au originea la Moscova, explică expertul. După deschiderea negocierilor, cele două state se vor decupla. Fiecare va merge pe drumul său în îndeplinirea condițiilor de aderare și va fi evaluată individual în funcție de progresele pe care le va înregistra.
Într-un interviu pentru TVR Moldova, europarlamentarul Dacian Cioloș, afirmă că Republica Moldova a avansat surprinzător de bine pe calea reformelor, chiar mai bine decât Ucraina, și va începe cu siguranță negocierile de aderare, anul viitor. Republica Moldova trebuie să fie pregătită de începerea negocierilor, chiar înainte de decizia politică, iar această pregătire nu înseamnă doar birocrație, decizii administrative și legislative, dar înseamnă și investiții în economie pentru a crește nivelul de trai, afirmă parlamentarul. Potrivit lui, important este să se înțeleagă că aceste reforme nu sunt făcute de dragul Uniunii Europene, dar pentru că Republica Moldova are nevoie de lupta împotriva corupției, are nevoie de o justiție onestă, care să lucreze în interesul cetățenilor și nu a oligarhilor, a hoților și a celor care vor să destabilizeze situația. Până nu știm că justiția funcționează corect, nu putem vorbi despre dezvoltare economică, investiții și fonduri europene în Republica Moldova, explică Cioloș.
TVR Moldova o citează și pe experta de la București, Angela Grămadă, spunând că indiferent de decizia ce urmează a fi luată de liderii europeni, Republica Moldova trebuie să-și continue parcursul european, dar și să lucreze asupra reformelor asumate în acest parcurs. Reforma în domeniul justiției este una dintre pietrele care poate trage Republica Moldova înapoi. Și dacă sistemul se va opune, nu vor fi întreprinse măsurile necesare pentru a scăpa de corupție, atunci recomandările Comisiei și Consiliului ar putea să revină din când în când anume asupra acestei teme, spune experta. Ea speră totuși că Republica Moldova va primi undă verde pentru a începe negocierile tehnice, chiar dacă mai există restanțe la anumite capitole. Decizia Consiliului este una politică, subliniază experta și precizează că au existat cazuri în care anumite decizii ale Consiliului au fost adaptate situațiilor interne sau situațiilor regionale ale statelor care doresc această integrare europeană și care fac demersurile necesare în acest sens.
ProTV Chișinău relatează că evaluarea externă a procurorilor urmează să înceapă în ianuarie, deși anterior autoritățile spuneau ca procesul va demara în noiembrie. Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, precizează că procesul de constituire a comisiei de evaluare a durat mai mult decât s-a planificat. Printre primii vor fi evaluați candidații la funcția de procuror general, procurorii din procuraturile specializate și candidații pentru colegiile specializate din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Se va evalua integritatea etică și cea financiară, adică activele și cheltuielile, raportate la veniturile disponibile și cele declarate. Președintele Centrului de Resurse Juridice, Ilie Chirtoacă, observă că mulți procurori nu sunt de acord cu evaluarea extraordinară și că ar prefera mai curând să plece din sistem. Expertul precizează totuși că numărul procurorilor îl depășește pe cel al judecătorilor, și că plecarea unora din sistem nu va genera probleme majore, ci doar, pe termen scurt, anumite tergiversări ale proceselor. Ministra Justiției dă asigurări că există soluții le eventuale blocaje așa încât să fie asigurată funcționalitatea procuraturii.
TV8 îl citează pe fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, declarând că Republica Moldova are toate șansele să-și restabilească integritatea teritorială, mai ales în cazul unei eventuale victorii a Ucrainei în războiul pornit de Rusia. La finele acestui război în Europa va fi o nouă realitate și o altă formă de securitate, iar Republica Moldova este obligată să nu rămânem pe dinafara acestui proces de schimbări și să-și restabilească integritatea teritorială, explică Flenchea. Actualul vicepremier pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, susține că războiul din țara vecină a schimbat în totalitate formatul de negocieri privind soluționarea conflictului transnistrean, iar procesul reintegrării a pornit pe un alt făgaș. Grație acestei conjuncturi favorabile, are loc implementarea treptată a legilor Republicii Moldova în regiunea sa transnistreană, susține Serebrian.
Newsmaker.md informează că Asociația Promo-LEX a lansat o petiție online pentru eliberarea imediată și necondiționată a activistului Victor Pleșcanov, deținut ilegal într-o închisoare din Tiraspol fiind condamnat anul trecut pentru că a arborat drapelul ucrainean condamnând invazia Rusiei împotriva Ucraina. Asociația susține că starea de sănătate a activistului este incertă, acesta fiind diagnosticat la penitenciar cu o problemă oncologică la stomac, dar în lipsa unor investigații mediale independente. Recent, Biroul politici de Reintegrare a atras atenția că fărădelegile la care este supus și condițiile inumane de detenție au provocat deteriorarea sănătății lui Victor Pleșcanov și a cerut implicarea mediatorilor și observatorilor procesului de negocieri, dar și a partenerilor externi pentru a influența Tiraspolul să-l elibereze pe Pleșcanov și să asigure evaluarea stării sănătății acestuia de către medici calificați independenți.
Într-un interviu pentru TV8 soția activistului, Victor Pleșcanov, spune că soțul său a fost diagnosticat cu cancer la stomac, deși nu s-a adresat cu dureri abdominale sau cereri de a fi examinat de medicii penitenciarului. După ce ar fi fost forțat să treacă examenul medical, activistul a fost dus la o unitate medicală pentru internare. Acolo, a fost anunțat că urmează a fi operat, povestește Oxana Lopușneac. Potrivit ei, Pleșcanov s-a opus refuzând să-și dea acordul pentru această intervenție. Ea mai afirmă că angajații penitenciarului au comportament agresiv cu soțul ei. Ea a cerut ajutorul autorităților de la Chișinău pentru a obține eliberarea lui Victor Pleșcanov.
Europa Liberă informează că potrivit proiectului bugetului de stat, anul viitor, sistemul penitenciar din Republica Moldova, format din 17 închisori, va beneficia de o finanțare de peste 806 milioane de lei, cu aproape patru milioane mai puțin decât în 2023. Aceste fonduri nu vor acoperi integral necesitățile sistemului, afirmă directorul adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Alexandru Adam, dar cert e că va fi asigurată sută la sută alimentația deținuților, or aici nu se economisește, precizează el. Pentru hrana unui deținut, se cheltuiește zilnic între 25 și 30 de lei, în funcție de meniu. Fondurile alocate pentru hrana deținuților sunt în corespundere cu normele de alimentație aprobate printr-o hotărâre a Guvernului, dă asigurări funcționarul. În total, întreținerea zilnică a unui deținut în închisoare costă statul până la 330 de lei, adică în jur de 17 euro, față de 150 de euro – în alte state. Alexandru Adam spune că sistemul are sute de locuri vacante, din cauza salariilor mici, iar agenții din penitenciare sunt nevoiți să supravegheze un număr de celule mult peste normele prevăzute.
