Revista presei: desprinderea Republicii Moldova de sistemul energetic estic
Deznodământul lansării negocierilor de aderare, tot mai aproape, și desprinderea Republicii Moldova de sistemul energetic estic – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la Jurnal TV, ministrul de externe Nicu Popescu apreciază pozitiv șansele de deschidere a negocierilor de aderare și precizează că Republica Moldova a reușit să îndeplinească în proporție de 100% șase din cele nouă recomandări ale Comisiei Europene. Iar cele trei rămase - reformarea sistemului de justiție, lupta împotriva corupției și deoligarhizarea - sunt aproape complete și mai există doar mici aspecte care trebuie finalizate. Ministrul spune că rezultatele Republicii Moldova sunt excelente și că în baza lor Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare. La această etapă a parcursului de aderare, Republica Moldova a făcut pași suficienți ca să înceapă negocierile de aderare, afirmă Nicu Popescu.
Într-o emisiune la ProTV, europarlamentarul, Siegfried Mureșan, declară că Republica Moldova are șanse mari să primească un răspuns pozitiv la summit-ul european de la sfârșitul acestei săptămâni. La modul practic aceasta ar însemna că, imediat, Comisia Europeană va trece la etapa pregătirilor tehnice pentru începerea negocierilor de aderare și va stabili cadrul de negociere, așa încât în luna martie, cel târziu, să aibă loc deschiderea oficială a acestora în cadrul conferinței interguvernamentale. Mureșan precizează că deznodământul e aproape, pregătirile summit-ului sunt pe ultima sută de metri, iar concluziile finale ale acestuia au fost deja redactate, în mai multe variante. Europarlamentarul crede că, până joi, și Ungaria va da aviz pozitiv, întrucât nu și-ar face un deserviciu, izolându-se de UE.
Moldova 1 informează că, potrivit actualelor concluzii finale, Consiliul European va recomanda deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și cu Ucraina, consensul fiind că cele două țări vin „la pachet”. Astfel, teoretic, guvernul de la Chișinău va putea începe curând negocierile de aderare la UE, întrucât, în ce privește starea pregătirii țărilor candidate, printre care Republica Moldova, concluziile preliminare s-ar putea să fie definitive și e puțin probabil că ceva s-ar mai schimba în formularea lor, până vineri. Singurul suspans rămâne acum din partea Ungariei, țara care amenință în permanență că s-ar putea opune și al cărei lider de facto, premierul Viktor Orbán, se află, de pe poziții naționaliste și filo-putiniste, într-o permanentă opoziție cu instituțiile UE de la Bruxelles.
Într-un editorial pe agora.md, politologul Laurențiu Pleșca prognozează că singurul actor politic potrivnic demersului de deschidere a negocierilor cu Republica Moldova și Ucraina, premierul Ungariei, Viktor Orbán, va fi convins în ultimul ceas, în schimbul revenirii la masa de negocieri a Georgiei căreia îi va fi acordat statutul de țară candidată. Politologul notează că acest troc tacit între Orbán și majoritatea liderilor europeni, chiar dacă există precauții, ar fi mult mai benefic, decât pierderea definitivă a Georgiei și lăsarea acesteia să se apropie tot mai mult de Rusia. Potrivit politologului, reuniunea Consiliului European de la sfârșitul săptămânii simbolizează și dorința actualului mandat al Uniunii Europene de a lăsa drept moștenire o mai mare claritate referitoare la politica de extindere, dar și, mai important, să traseze un drum ireversibil privind aspirațiile în primul rând ale Ucrainei și ale Republicii Moldova, dar și ale Georgiei.
Într-un comentariu pentru Radio Chișinău analistul politic Ion Tăbârță apreciază că semnarea Memorandumului de înțelegere între Chișinău și București privind dezvoltarea proiectelor strategice de infrastructură în domeniul energiei reprezintă desprinderea Republicii Moldova de sistemul energetic estic, de tip post-sovietic, și inițierea procesului real de integrare în spațiul energetic european. Jurnalistul economic Ion Preașcă subliniază și el că România este singura cale prin care Republica Moldova se poate interconecta în sistemul energetic european. Potrivit lui, memorandumul cuprinde un șir de acțiuni concrete care vin să consolideze securitatea energetică a Republicii Moldova. De exemplu, în sectorul gazelor naturale, este prevăzută creșterea capacității de transport a gazelor naturale, precum și examinarea posibilității extinderii gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău prin construcția unei conducte de transport al gazelor - Centura Chișinăului, obiectiv ce ar putea fi realizat până la sfârșitul anului 2031.
Ipn.md îl citează pe expertul în politici economice, Viorel Chiviriga, spunând că discuțiile și identificarea unui consens sunt soluțiile pentru a depăși problemele cu care se confruntă fermierii protestatari. Potrivit expertului, unele revendicări ale fermierilor sunt judicioase, cum ar fi, de exemplu, rambursarea TVA, deoarece permanent au existat probleme la acest capitol, atât la export, cât și în comerț. O altă revendicare – aplicarea unui moratoriu la plata penalităților și datoriilor față de bănci - nu este o soluție viabilă, spune expertul. El subliniază că aceasta reprezintă o imixtiune în activitatea sectorului financiar-bancar. Vorbind despre subvenții, Viorel Chivriga spune că Republica Moldova nu are posibilitatea să ofere agricultorilor subvenții comparabile cu cele din România sau alte state europene, dar constată că mărimea fondului de subvenționare practic s-a dublat, iar subvenționarea agriculturii ar trebui să genereze afaceri profitabile, în caz contrar, subvențiile în agricultură ar trebui redirecționate spre alte domenii.
Editorialistul Ziarului Național, Nicolae Negru, notează că, după cum s-a văzut la recentul summit OSCE, Moscova nu renunță la Memorandumul Kozak. Abordarea pe care ea o impunea și o impune în continuare în reglementarea transnistreană pornește de la caracterul „intern”, „civil” al războiului rus-moldav din 1992, făcând abstracție de rolul provocator al serviciilor secrete ruse și rolul Armatei 14 în vărsările de sânge de pe Nistru. Din păcate, și unii pupili de ai lui Lavrov, aflați în serviciul guvernării de la Chișinău, au preferat până nu demult sintagma „război civil” în raport cu războiul declanșat de Rusia împotriva Republicii Moldova. Iar dacă e „război civil”, federalizarea e prima soluție ce le vine în cap nu numai rușilor, ci și unor parteneri occidentali. Ca să scape definitiv de Memorandumul Kozak, Chișinăul trebuie să vorbească și să demonstreze rolul agresiv pe care l-a avut Rusia în declanșarea războiului din 1992 împotriva independenței Republicii Moldova.
Europa Liberă analizează proiectul noii legi cu privire la statutul, conduita și etica deputatului, votat în prima lectură, care stabilește, în premieră, condițiile în care poate fi retras mandatul unui deputat, inclusiv dacă: a absentat nemotivat de la ședințe mai mult de patru luni consecutive; este condamnat pentru o infracțiune sau deține avere nejustificată care urmează să fie confiscată conform hotărârii judecătorești. O altă noutate este că deputații care se află în arest, inclusiv la domiciliu, vor fi lipsiți de salariu până când măsura preventivă va înceta sau va fi revocată. Proiectul de lege interzice deputaților să creeze agitație în sala de ședințe, să blocheze tribuna și să aducă la ședințe echipamente portabile de amplificare a sunetului și oricare alte obiecte ce ar putea fi folosite pentru tulburarea ordinii. De asemenea, li se interzice să facă declarații calomnioase în adresa deputaților, altor demnitari, funcționari ori persoane publice.
Unimedia.info informează că Uniunea Transportatorilor și Drumarilor și Asociația Internațională a Transportatorilor Auto din Moldova au trimis o adresare premierului Dorin Recean în care cer, în regim prioritar, inițierea discuțiilor la cel mai înalt nivel cu autoritățile române pentru a debloca situația critică de la punctele de traversare a frontierei moldo-române. În caz contrar, operatorii de transport rutier avertizează că vor falimenta. Potrivit lor, în ultimele luni, se atestă rânduri sporite de camioane pe sensul de trecere a punctelor vamale dintre Republica Moldova și România. În prezent, singura cale de acces spre piața externă pentru operatorii de transport rutier din Republica Moldova se realizează prin frontiera moldo-română, în timp ce traversarea acesteia de către operatorii de transport rutier de mărfuri s-a transformat într-un adevărat calvar, timpul de așteptare ajungând și până la 9 zile.
Observatorul de Nord publică un articol semnat de Lilia Zaharia care observă că în ambele tururi ale alegerilor locale generale, desfășurate în noiembrie 2023, instituțiile mass-media din Republica Moldova cu politică editorială pro-Kremlin au folosit pe larg dezinformarea pentru a influența alegătorii. Același lucru l-au făcut și unii candidați la funcțiile de primari sau consilieri. Au fost repuse în circulație narațiuni propagandistice vechi, utilizate și în campaniile electorale precedente, combinate cu promisiuni irealizabile și denigrări cu instigare la ură. Bunăoară, a fost reluată sperietoarea NATO, fiind lansate un șir de speculații, precum și o altă sperietoare mai veche – reforma administrativ-teritorială - folosită de unele partide la toate alegerile din ultimele două decenii. Au speculat la această temă, și în acest scrutin mai mulți, candidați și instituții media controlate politic. Candidații la alegerile locale generale au făcut multe promisiuni electorale neargumentate economic.
