Revista presei: schimbul de acuzații între premierul Dorin Recean și sistemul judecătoresc
Republica Moldova ancorată ferm pe calea europeană; noul schimb de acuzații între premier și sistemul judecătoresc și fereastra de oportunitate pentru soluționarea conflictului transnistrean - sunt printre subiectele presei pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o analiză pe contributors.ro, directorul de programe al Centrului Român de Politici Europene (CRPE), Alexandru Damian, examinează pașii, direcțiile și actorii care pot influența succesul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană și precizează că sunt actori importanți care pot accelera, întârzia sau deraia parcursul european al Republicii Moldova, la fel cum contexte regionale și evoluții politice externe, de la războiul din Ucraina la alegerile din SUA, pot avea impact semnificativ. Expertul arătă, pe scurt, ce poate și trebuie să facă Chișinăul, ce și cât poate face România pentru ca Republica Moldova să-și atingă obiectivul declarat de a se integra în UE până la finalul lui 2030. Va fi un proces dificil, îndelungat, ce va genera frustrări și o rezistență acerbă la schimbări. Reforme structurale vor trebui făcute și asumate sub asaltul forțelor antieuropene și antireformă grupate în jurul Kremlinului și oligarhilor fugari, Ilan Șor sau Vladimir Plahotniuc. Iar etapele cheie reprezintă menținerea Chișinăului pe orbita europeană după cele două runde de alegeri din 2024 și 2025 și asigurarea unui sprijin important al populației, notează expertul.
Într-o emisiune la Vocea Basarabiei, președinta Maia Sandu a declarat că orice decizie va fi luată la reuniunea Consiliului European, care începe azi, Republica Moldova este deja ancorată ferm pe calea europeană. Acum un an și jumate, toate statele membre ale UE au deschis poarta pentru țara noastră și au spus clar că Republica Moldova poate deveni stat membru. Inițierea negocierilor este un pas tehnic și ne dorim ca acest pas să fie făcut mai devreme, decât mai târziu, dar indiferent dacă se va întâmpla acum sau peste o lună, două asta nu schimbă cu nimic traiectoria noastră, a afirmat șefa statului. Ea a subliniat că aderarea la UE înseamnă în primul rând transformarea Republicii Moldova după modelul statelor europene. Știm ce avem de făcut, trebuie să avem instituții care corespund standardelor instituțiilor europene, trebuie să avem un mod de a guverna țara la toate nivelurile similar modului de guvernare în statele europene, trebuie să muncim în continuare ca să aducem standardele de viață ale cetățenilor la nivelul din UE, a mai declarat Maia Sandu.
TV8 o citează pe experta Natalia Stercul, directoarea Asociației pentru Politică Externă, afirmând că indiferent de concluziile summit-ului UE, cea mai importantă realizare bifată până în prezent de Republica Moldova rămâne obținerea statutului de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Experta admite că demararea procesului de negocieri ar putea fi amânată până când Republica Moldova va fi cu adevărat pregătită pentru acest proces. Între timp, Republica Moldova ar trebui să valorifice la maximum statutul de țară candidată, pe care l-a obținut datorită conjuncturii geopolitice. Nu trebuie să ne așteptăm la concesii. Trebuie să lucrăm din greu la problemele legate de reforma justiției, lupta împotriva corupției și deoligarhizare, spune experta.
Agerpres.ro relatează că în ajunul reuniunii Consiliului European, eurodeputații au adoptat o rezoluție privind politica de extindere a UE, prin care au cerut Consiliului să decidă deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Cu condiția luării anumitor măsuri de reformă, discuțiile de aderare ar trebui deschise și cu Bosnia-Herțegovina, iar Georgiei ar trebui să i se acorde statutul de țară candidată, se arată în rezoluție. Se mai notează că UE ar trebui să stabilească termene clare pentru ca țările candidate să încheie negocierile de aderare până la sfârșitul acestui deceniu. Eurodeputații subliniază însă că nu ar trebui să existe o cale rapidă pentru aderare, iar țările candidate și potențial candidate trebuie să demonstrează un angajament consecvent și durabil față de democrație, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților, precum și reformele economice.
Radio Chișinău îl citează de la Bruxelles pe Peter Stano, purtătorul de cuvânt al șefului diplomației europene, spunând că discuțiile din ultimele zile privind aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană, într-un timp record, reprezintă un lucru cu adevărat istoric. Potrivit lui, Uniunea Europeană este determinată să ajute în continuare Republica Moldova prin orice mijloace, inclusiv la nivel politic. Oficialul european a mai spus că în Uniunea Europeană totul este posibil atât timp cât statele membre cad de acord, iar în acest context, conflictul transnistrean poate să nu reprezinte un impediment în procesul de aderare. Acest aspect va fi abordat cu seriozitate atunci când va fi cazul, a afirmat oficialul precizând că Uniunea Europeană este creativă în găsirea de soluții optime pentru situații specifice.
Newsmaker.md îl citează într-un articol pe analistul din Varșovia, Kamil Całus, notând că slăbirea influenței Rusiei în regiune și dependența crescândă a Transnistriei de Chișinău creează o fereastră de oportunitate pentru autoritățile moldovenești, care au șansa unică de a integra mai strâns această regiune separatistă în spațiul legal al Republica Moldova sau, poate, chiar de a rezolva conflictul înghețat. Expertul observă că după ce Ucraina și-a închis granița pe tronsonul transnistrean, regiunea este complet dependentă de bunăvoința Chișinăului în materie de import și export. Furnizarea de gaze gratuite de la Gazprom, coloana vertebrală a economiei transnistrene, este acum amenințată, după ce Ucraina a anunțat că nu va reînnoi contractul de tranzit cu Rusia după 2024. Instrumentele de presiune ale Chișinăului asupra Tiraspolului sunt fără precedent, iar autoritățile moldovenești trebuie să profite de acest lucru, spune expertul. Potrivit lui, costurile reintegrării vor fi mari, iar pentru a putea atrage resursele necesare de la partenerii externi, guvernul trebuie să elaboreze un plan de acțiune cuprinzător privind regiunea transnistreană, inclusiv un plan de reintegrare a acesteia.
Ziarul de Gardă relatează că, în decizia motivată prin care a anulat dispoziția CSE privind scoaterea din cursa electorală a candidații partidului Șansă, Curtea de Apel Chișinău precizează că actul administrativ normativ anulat nu produce efecte juridice din momentul în care hotărârea instanței de judecată devine definitivă. Expertul Promo-LEX, Nicolae Panfil, precizează că, prin decizia sa, Curtea de Apel a constatat încălcarea comisă de CSE, cea că a substituit organele electorale, contrar competențelor atribuite prin lege. Potrivit expertului, despre o finalitate a acestui caz se va putea vorbi doar după ce Curtea Supremă de Justiție se va expune pe contestarea Guvernului.
ProTV Chișinău publică reacțiile critice ale Consiliului Superior al Magistraturii și Asociației Judecătorilor, după ce premierul Dorin Recean a nominalizat judecătorii Curții de Apel care au anulat dispoziția CSE sugerând că aceștia prin decizia lor ar favoriza grupările criminale finanțate și susținute de Kremlin și ingerința lor în procesul electoral din Republica Moldova. Consiliul Superior al Magistraturii a criticat declarațiile premierului spunând că divulgarea numelor magistraților din completul de judecată combinată cu acuzațiile despre pretinsa ignorare a unor probe importante de către aceștia poate fi tratată drept o formă de presiune inadmisibilă asupra magistraților. Și Asociația Judecătorilor a catalogat declarațiile premierului drept o încălcare gravă a principiului separării puterilor în stat și a independenței judiciare și a anunțat că va sesiza ambasadele și comunitatea internaționale despre aceste încălcări grave.
Într-un podcast la Europa Liberă, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, estimează că Republica Moldova va avea, la sfârșitul acestui an, o creștere economică de aproximativ 2%, deși pentru a nu rămâne la coada Europei ar avea nevoie de o creștere anuală de 8-10% în următorul deceniu. Noi nu ne putem permite luxul să creștem cu 3-5% anual, afirmă ministrul, care mai spune că vede primele semne de recuperare, dar că economia va putea respira ușurat numai după ce se va încheia războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Alaiba promite că, în 2024, atenția va fi concentrată pe finanțarea antreprenorilor, atragerea investițiilor străine și susținerea mediului de afaceri. Din spusele ministrului speranța economiei moldovene pare a fi acum sectorul IT, în care autorităților încearcă să atragă mai multe companii, oferindu-le, între altele, o taxă unică de 7%, dar și mai puțină birocrație. Sectorul IT este un generator de locuri de muncă înalt calificate. Acum 5% din PIB este sectorul IT și mai e spațiu de creștere, precizează ministrul.
TV Nord din Bălți informează că primul traseu eco-turistic din nordul Republicii Moldova, Stâncile Prutului, care traversează trei raioane din nordul țării a fost amenajat în cadrul unui proiect finanțat de Polonia și este deja gata să fie explorat de turiști. Regiunea de dezvoltare nord are un potențial bogat și vast în ceea ce privește dezvoltarea turismului rural, datorită peisajelor unice, a stâncilor și a locurilor minunate care trebuie promovate, afirmă directoarea ADR Nord, Maria Prisacari. Directorul interimar al Oficiului Național al Turismului, Valentin Ceban, spune că în ultimii ani au fost lansate mai multe campanii și instrumente de dezvoltare a regiunilor și de promovare a potențialului turistic al satelor. Potrivit lui, turiștii internaționali aleg să vină în Republica Moldova pentru a face cunoștință cu vinurile moldovenești, cu gastronomia, pentru ospitalitatea cu care sunt primiți.
